Replica juristului de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, acuzat că a lăsat galeriile de artă fără pază umană 

Banciu susține că muzeul nu a fost închis din culpa juristului, indicându-l drept vinovat pe managerul interimar, care a refuzat să semneze un act adițional care prelungea perioada contractuală cu firma care asigura serviciul de pază. 

Refuzul semnării documentului a fost justificat, conform consilierului juridic Banciu, de o serie de greșeli de redactare: cuvintele „cpitolul” în loc de „capitolul”, și „treizecițiunu” în loc de „cincizecișiunu”. 

În plus, Laura Banciu acuză că nu a fost informată cu privire la decizia managerului de a nu semna actul adițional care ar fi asigurat continuitate serviciului de pază în muzeu.

„Faptul că aceste documente nu au dorit a fi semnate de către dl. manager interimar reprezintă decizii proprii ale acestuia și aspecte asupra cărora juristul nu mai avea niciun fel de putere de gestionare a situației astfel generate, cu atât mai mult cu cât nici nu i-a fost adus la cunoștință acestuia faptul că dl. manager interimar nu dorește semnarea actului adițional”, susține consilierul juridic al Muzeului Brukenthal.

Informațiile publice în articolul vizat

În articolul din 2 februarie 2025, Libertatea dezvăluia că Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, instituție care găzduiește obiecte de patrimoniu evaluate la sute de milioane de euro, a rămas în cursul anului 2024, timp de mai multe ore, fără pază umană din cauza unei erori de redactare a contractului cu firma care asigura acest serviciu.

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

Breșa de securitate a fost semnalată chiar de conducerea societății de pază, care a anunțat reprezentanții muzeului că este nevoită să-și retragă agenții în lipsa unui contract valabil. 

Până la rezolvarea problemei, turiștilor li s-a interzis accesul în galeriile de artă, iar consilierul juridic al muzeului, considerat vinovat de situația vulnerabilă în care s-a aflat instituția, a fost demis. Considerându-se nevinovat, angajatul demis a dat în judecată instituția și a câștigat.

Judecătorii sibieni au considerat că decizia de concediere a juristului a fost prea dură, în condițiile în care Muzeul Brukenthal nu a putut dovedi prejudiciul creat prin eroarea din documentele incriminate.  

În plus, a motivat instanța, nu a existat o perturbare substanțială a activității instituției, iar juristul a dovedit că a depus eforturi în remedierea greșelilor din cuprinsul contractului de pază, nefiind probat prejudiciul creat.

Punctul de vedere transmis de consilierul juridic Laura Banciu 

„Stimați domni/stimate doamne,

Mă numesc Laura Banciu și sunt consilier juridic în cadrul Muzeului Național Brukenthal, iar prin prezenta, întrucât în conținutul articolelor publicate de către dumneavoastră au fost incluse afirmații eronate care necesită o clarificare oficială, astfel încât să nu-mi fie aduse prejudicii de imagine, vin în întâmpinarea dumneavoastră cu solicitarea de a publica următoarea replică în aceeași secțiune, în conformitate cu principiul proporționalității și a dreptului la replică.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Presa a fost informată greșit cu privire la conținutul motivării sentinței nr. 1087/2024 dată de către Tribunalul Sibiu în cadrul dosarului nr. 2432/856/2024:

1. Informații cu privire la afirmațiile potrivit cărora juristul ar fi lăsat fără contract de pază muzeul:

În primul rând, muzeul nu a fost închis din culpa juristului, ci datorită refuzului d-lui manager interimar de a semna actul adițional nr. 3411/30.05.2024 (fără a aduce la cunoștința juristului acest refuz), întrucât în cuprinsul acestuia erau înscrise două erori materiale, respectiv: cuvintele cpitolul în loc de capitolul, și treizecițiunu în loc de cincizecișiunu.

Țin să precizez faptul că reprezentanții instituției, intenționat omit a menționa faptul că la data de 23.04.2024 a fost întocmit, înregistrat și semnat de către jurist actul adițional nr. 2547/23.04.2024, conform dispozițiilor înscrise pe referatul nr. 2491/19.04.2024, ce prelungea perioada contractuală de la 01.05.2024 pană la data de 30.05.2024, iar la data de 30.05.2024 juristul a depus la secretariatul muzeului, în termen, actul adițional înregistrat sub nr. 3411/ 30.05.2024 de prelungire a valabilității contractuale de la data de 31.05.2024 până la data de 30.06.2024, inclusiv.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

Aceste documente au fost întocmite și înregistrate de către jurist în termenul contractual, anterior notificării colaboratorului adresată instituției și înregistrată cu nr. 3422/31.05.2024, dar și a deciziei managerului interimar nr. 59/31.05.2024 și a adresei întocmită de dl. manager interimar și adresată Poliției Locale Sibiu nr. 3460/31.05.2024, juristul îndeplinindu-și astfel atribuțiile cu bună-credință și în termen. 

Faptul că aceste documente nu au dorit a fi semnate de către dl. manager interimar reprezintă decizii proprii ale acestuia și aspecte asupra cărora juristul nu mai avea niciun fel de putere de gestionare a situației astfel generate, cu atât mai mult cu cât nici nu i-a fost adus la cunoștință acestuia faptul că dl. manager interimar nu dorește semnarea actului adițional nr. 3411/30.05.2024 întrucât în locul cuvântului capitolul era redactat eronat cuvântul cpitolul, iar la cuvântul treizecișiunu era înscris cuvântul treizecițiunu. 

Așadar, se poate observa în mod clar cum întocmai acțiunile d-lui manager au pus instituția într-o situație delicată, nerespectându-și astfel obligațiile referitoare la paza și protecția bunurilor culturale pe care muzeul le administrează. 

De altfel, tot din dispoziția dânsului, secretariatul avea program de depunere/ridicare a documentației (L-J 13:00-15:00, V 11:00-13:00), încăperea unde secretariatul își desfășoară activitatea având cod de acces la intrare și fiind încuiată în afara programului de depunere/ridicare documente. Ori de câte ori interveneau urgențe ce nu puteau fi amânate, juristul era nevoit să apeleze la secretariat, care îi permitea să vină cu documente juridice în afara programului, numai cu acceptul d-lui manager interimar. 

Totodată, dl. manager interimar nu a dorit să informeze consilierul juridic cu privire la contestarea procedurii de achiziție publică a serviciilor de pază, deși cunoștea acest lucru încă din data de 29.05.2024, juristul luând la cunoștință despre existența contestației după ce acesta a verificat site-ul CNSC, la rubrica Contestații, după denumirea Muzeului Național Brukenthal, deoarece nu a primit nicio informație cu privire la stadiul contractelor de prestări servicii de pază, deși a făcut solicitări conducerii muzeului în acest sens.

Contestația în discuție avea ca obiect contestarea raportului final al procedurii de achiziție publică servicii de pază, ori soluționarea acelei contestații era strâns legată de numărul și datele întocmirii actelor adiționale de prelungire a duratei contractuale ale contractului inițial, respectiv cu data semnării unui contract nou.

Ceea ce este de-a dreptul surprinzător este faptul că la data de 31.05.2024, în jurul orelor 13:30, dl. manager interimar dispune prin Decizia nr. 59/31.05.2024 închiderea sediilor muzeelor motivând faptul că nu are contract de pază valabil, însă la ora 18:00 în incinta Palatului a fost susținut un concert de muzică simfonică de către Filarmonica de Stat din Sibiu, la care oamenii au avut acces, rezultând astfel faptul că muzeul a fost închis pentru aproximativ 4,5 ore din dispoziția managerului interimar, agenții de pază fiind în permanență prezenți la posturile de pază, deși, datorită nesemnării actului adițional nr. 3411/30.05.2024 de către dl. manager interimar, contractual de pază nu mai era valabil din data de 30.05.2024 de la ora 12:00 noaptea. Oare aceste acțiuni întreprinse de către dl. manager interimar nu constituie întocmai acestea breșe de Securitate?

2. Informații cu privire la faptul că juristul ar fi inclus clauze abuzive în contractele de împrumut temporar al bunurilor culturale:

Și în acest caz, informațiile sunt eronat prezentate, astfel că, juristul, nici nu a discutat cu partenerii clauzele contractuale (mailurile erau transmise d-lui. manager interimar, iar acesta discuta cu partenerii) și nici nu a solicitat acestora să prezinte anterior semnării contractelor polițele și certificatele de asigurare, atât dispozițiile art. 5 Asigurarea, inserate în cadrul contractelor, precum și documentele depuse ca probe la dosarul 2432/85/2024, atestând faptul că juristul solicita detalii generale cu privire la polițele de asigurare (în niciun caz nu solicita polițele și certificatele de asigurare în original anterior semnării contractelor), respectiv: compania de asigurare, pentru a verifica înscrierea respectivei companii în Registrul Societăților de Asigurare, suma asigurată, sumă care trebuia să coincidă cu valoarea pieselor împrumutate din anexa contractului, și perioada asigurată, care trebuia să coincidă cu perioada expozițională și încă alte câteva zile (minim 5, în funcție de înțelegerea părților contractuale) de la revenirea pieselor la muzeul din Sibiu. Certificatul de asigurare și polița de asigurare în original, trebuiau predate cu câteva zile (în funcție de înțelegerea părților) înainte de plecarea pieselor împrumutate din depozitul din Sibiu, nicidecum la semnarea contractului.

Chiar partenerul în discuție afirmă prin adresa nr. 2327/11.04.2024 că „am primit de pe adresa secretariatului Muzeului Național Brukenthal în data de 10.04.2024 un email în care ni se cerea, în mod abuziv și obligatoriu pentru semnarea contractului polița de asigurare”, ori adresa instituțională a juristului era cu totul alta, nicidecum adresa secretariatului. De asemenea, partenerul afirmă faptul că a primit solicitarea în data de 10.04.2024, iar discuțiile cu privire la clauzele contractuale purtate de către jurist cu dl. manager interimar cu privire la contractual în speță au început la data de 12.04.2024.

De altfel, muzeul se apără afirmând faptul că: Din această cauză, managerul instituției a cerut informări cu privire la această măsură abuzivă, însă adresa nr. 2138, întocmită de către dânsul la data de 04.04.2024, atestă faptul că acesta a solicitat informări încă de la acea dată. De asemenea, după cum reiese din cronologia numerelor de înregistrare și a datelor adreselor cu nr. 2138/04.04.2024, întocmită de către dl. manager interimar către Safety Broker pentru a cere informații cu privire la ordinea încheierii poliței de asigurare și a contractelor de împrumut; adresa nr.2207/08.04.2024, întocmită de către Safety Broker ca răspuns la solicitarea managerului interimar anterior amintită și adresa nr. 2327/11.04.2024, întocmită de Fundația Centrul Cultural Artsociety, referitoare la solicitarea abuzivă de transmitere a poliței de asigurare anterior semnării contractului de împrumut, așa-zisele nemulțumiri cu privire la clauzele contractuale au început să apară numai după ce dl. manager interimar a întocmit adresa cu nr. 2138/04.04.2024, și numai după ce am contestat administrativ Raportul de evaluare nr. 1869/27.03.2024, la data de 02.04.2024.

3. Muzeul nu a cerut daune juristului, întrucât muzeul nu a suferit niciun prejudiciu din culpa acestuia. Decizia de închidere a muzeului aparținându-i în totalitate managerului interimar, astfel cum, de altfel, i-a aparținut și decizia de a nu semna actul adițional nr. 3411/30.05.2024, punând în acest fel muzeul într-o situație delicată și nedorită.

4. Muzeul nu a suferit pierderi financiare din culpa juristului, în acest sens muzeul neputând proba prejudiciul în instanță. Prejudiciul de imagine major, după cum se afirmă, fiind posibil întocmai datorită acțiunilor managerului interimar ( a se vedea punctul 1 al prezentei).

5. Juristul nu cerea polițele de asigurare anterior semnării contractelor de împrumut temporar (a se vedea punctul 2 al prezentei) și nici nu a făcut sesizarea către ArtSafari. Partenerul a făcut o sesizare către muzeu prin adresa nr. 2327/11.04.2024 prin care menționa faptul că: „am primit de pe adresa secretariatului Muzeului Național Brukenthal în data de 10.04.2024 un email în care ni se cerea, în mod abuziv și obligatoriu pentru semnarea contractului polița de asigurare”. Mai mult decât atât, din dispoziția managerului interimar, juristul nu avea voie să utilizeze adresa de e-mail instituțională în afara muzeului.

6. În dosarul cauzei se discută despre contracte de împrumut temporar a bunurilor culturale pe teritoriul României, nicidecum despre export. Însă, având în vedere discuțiile recente cu privire la securitatea și siguranța bunurilor culturale, se poate observa din nou vigilența și profesionalismul subsemnatei în întocmirea contractelor de împrumut temporar.

7. Din luna martie 2024 dl. manager interimar a realizat și semnat contractele de împrumut temporar, din proprie decizie și fără viza de legalitate a compartimentului juridic, întrucât acesta refuza să transmită documente juridice spre avizare din punct de vedere legal.

8. Conținutul prezentei, reprezintă punctul de vedere al subsemnatei cu privire la afirmațiile mincinoase apărute în mediul public, așadar afirmații precum: Apărarea juristului: și alte contracte au fost cu erori, dar nu s-a întâmplat nimic, ori: angajatul susține că au mai existat contracte cu greșeli, care au fost semnate așa, astfel că documentația se putea semna cu aceste erori, sunt false și nu-mi aparțin. 

9. Subsemnata, nu am transmis spre publicare în mediul public niciun document intern al instituției.

Reținerile instanței de judecată:

Întrucât Muzeul Național Brukenthal nu a putut proba în instanță nici gravitatea faptelor imputabile juristului, dar nici culpa acestuia, iar subsemnata am dovedit cele susținute prin intermediul înscrisurilor, instanța de judecată, a dat câștig de cauză subsemnatei și a reținut următoarele: 

„În cauză, instanța reține că, în ceea ce privește fapta de a nu fi întocmit actele necesare corecte în vederea asigurării serviciilor de pază la nivelul Muzeului Național Brukenthal, contestatoarea a remediat în timp util erorile din cuprinsul contractului de pază, astfel că nu se poate reține gravitatea faptei invocată de către intimat, în sensul că bunurile aflate în sediul muzeului au fost lipsite de pază, chiar din cuprinsul deciziei de sancționare reieșind faptul că paza a fost asigurată și pe parcursul zilei de 31.05.2024”.

„În ceea ce privește solicitarea polițelor de asigurare prealabil încheierii contractelor de împrumut, instanța va înlătura această abatere disciplinară, din cuprinsul probelor nu a reieșit faptul că această solicitare a venit din partea contestatoarei.”

Astfel, pentru o corectă informare a publicului, solicit să dispuneți publicarea acestui drept la replica în termenul legal, respectând aceeași vizibilitate și impact mediatic precum materialul inițial, în integralitatea lui, în conformitate cu prevederile Legii nr. 504/2022 – art.1, alin.(1) și a Codului Civil – art. 252-257. 

Cu deosebit respect,

Laura Banciu”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro