REPORTAJ. Graffiti în București, între artă și vandalism. Doi băieți de 17 ani își riscă pielea desenând pe trenuri și clădiri. „Mândria mea e poza de la final”

Pe strada Arthur Verona, o pictură murală ce înfățișează o fată care scrie pe un geam îi face pe trecători să se oprească. Strada din apropiere de Romană este de altfel cunoscută ca un loc unde artiștii au găsit pereți și înțelegere să se exprime, mai ales datorită evenimentelor de tipul Street Delivery care au avut loc aici în ultimii ani. Doar că pe lângă desenele realizate cu permisiunea autorităților, au răsărit tot felul de alte desene și semnături elaborate sau stângace.

Trast își pune pe cap o glugă și se întoarce spre peretele unde stă scris numele lui „de stradă” – Trast. E mândru că în doar zece minute, ajutat de un prieten, Dawn, care a stat de șase, ziua-n amiaza mare, și-a putut face lucrarea.

Trast are 16 ani, este la liceu și se poate lăuda că și-a lăsat amprenta pe numeroase bulevarde din București. Îi place să facă graffiti mai ales ziua, îi place pericolul și la final să-și ia „trofeul”.

„Mândria mea e poza de la final. Dacă fac desenul pe tren și nu am poză, mă supăr, fiindcă am riscat degeaba. Așa, dacă am poză, mă uit în fiecare seară: uite, ce frumos am făcut! Unii pe Insta, pe care nu-i știam, s-au pozat cu un graffiti de-al meu. Te simți bine”, spune băiatul.

Trast a început să se joace cu spray-urile cu vopsea când avea 9 ani. Întâi lipea mai multe coli și desena în casă, apoi tatăl lui i-a cumpărat o placă de OSB. Apoi a intrat treptat în liga mare. „Tot am desenat cu tuburi de vopsit mașini și după am început pe pereți. Mai ieșeam cu bunica, că aveam doar 9 ani. Așteptam să se întunece și ieșeam cu ea și desenam pe un gard de la cimitir”, își amintește Trast, care e mândru că aproape jumătate din viața lui și-a dedicat-o graffiti-ului.

Mama lui îl susține și ea în pasiunea lui, tatăl este mai reticent fiindcă nu vrea să aibă probleme cu legea.

Desenul de pe Ateneu, pretext pentru a înăspri pedepsele

E artă sau vandalism ce face el? Cei care îl aleargă zilnic și îl înjură, proprietari ai clădirilor pe care le semnează, trecători sau polițiști aleg fără să clipească a doua variantă. Adolescentul crede că aceștia pur și simplu nu înțeleg viziunea lui și a celorlalți grafferi asupra spațiului public: un bun al tuturor.

În noiembrie anul trecut, chiar pe Ateneul Român, clădire de patrimoniu, a apărut o mâzgăleală făcută cu un spray verde. Revolta din spațiul public l-a făcut pe deputatul PNL Sebastian Burduja să vină cu o propunere legislativă prin care să înăsprească pedepsele. 

Acum, cei care desenează pe clădiri de patrimoniu riscă pedepse cu închisoarea de la un an la cinci ani. Parlamentarul propune ca pedeapsa să fie între 2 și 7 ani. Proiectul său prevede aceleași pedepse și pentru desene făcute pe alte clădiri care, deși nu sunt istorice, sunt în proprietatea statului român, arată în expunerea de motive. Vrea și să crească și amenzile de la maximum 500 de lei, la maximum 6.000 de lei, printr-un alt proiect. Ambele inițiative se află în lucru în comisiile Senatului.

Nu desenează peste desenele altuia și pe monumente istorice

Trast și Dawn respectă însă niște reguli nescrise ale străzii: nu desenează peste lucrarea altcuiva și nici pe monumente istorice. „Dacă dăm pe un bloc, nu dăm pe geamurile omului, desenăm în limitele bunului-simț. Scopul nu e să facem rău, desenăm că ne place și ca să înveselim locul ăla. Și să mai scăpăm de griji”, explică Trast.

Totuși, și-a lăsat numele pe clădirea Universității din București (UB) de pe bulevardul Regina Elisabeta, monument istoric împânzit cu graffiti. Tocmai pentru că sunt atât de multe desene, unul în plus nu mai părea o problemă. Doar că ce desenează ei fără să fie bătuți pe umăr de poliție, Universitatea poate să șteargă după multe aprobări și hârțoage.

„Nu descurajăm exprimarea artistică, ci mai degrabă încercăm să prezervăm clădirea respectivă, ea fiind și monument istoric. Tocmai de aici vine și marea problemă cu care s-a confruntat universitatea, fiind monument istoric de clasa A, este nevoie de aviz din partea Ministerului Culturii, adică un proces birocratic, pentru a șterge ce s-a desenat pe ea”, a explicat Mirabela Amarandei, purtătoarea de cuvânt a UB.

Vestea bună este că monumentul intră în lucrări de reabilitare, după cum a anunțat UB, și conducerea speră că pereții curați ce vor apărea în Piața Universității până în 2027 nu vor fi luați drept o pânză neîncepută.

Fugăriți cu dronele militare

Trast a scăpat ca prin urechile acului de mai multe ori. Are ochii mari, cu gene lungi și dacă își pune expresia de copil cuminte scapă de note proaste și de polițiștii care vor să-l amendeze.

„M-au văzut mai mic și m-am rugat mult de ei, așa că doar au sunat-o pe mama și mi-au băgat numele la ei în sistem. Dar nu mi-au dat amendă. Lui i-au dat”, spune puștiul, arătând spre prietenul său. Dawn recunoaște cu un zâmbet de „am scăpat ieftin”: „25 de lei, că eram copil. Mi-au redus-o de la 250. M-am bucurat mult. Un tub de vopsea e 19-20 de lei!”. Și pentru un desen le trebuie patru-cinci.

Au avut parte și de momente cu adevărat la limită. „Eram la niște niște trenuri marfare și am auzit un sunet, văd o dronă și i-am zis lui Dawn să plecăm. După ce am sărit gardul, ne-am întâlnit cu doi soldați, aveau și câine. Am fugit și ne-am ascuns în tufișuri în pustietate, unde am stat vreo patru-cinci ore”.

Cei doi ar vrea reguli mai relaxate pentru artiștii străzii. „Dacă mă prinde când mai am doar conturul de dat, nu înțeleg de ce nu m-ar lăsa să-l termin?”.

Le arăt pe un chioșc de flori plin de înscrisuri care par făcute în grabă. „Ăla e un tag, e o mâzgăleală. Când eram mai mic, așa făceam și eu cu un singur tub. O mâzgăleală dintr-asta cu o singură culoare arată urât, dar un desen frumos pe o clădire ca o bancă, de exemplu…”.

Ritualul

Cei doi băieți au un ritual. După ce ies de la liceu, bat orașul în lung și-n lat în căutarea unor noi locuri pe care „să dea”. Inspectează locul zile întregi, învață pe de rost străzile pe care ar putea să fugă și decid apoi ziua potrivită.

„Trebuie să știi bine toate străduțele și cum să te camuflezi. Eu am geaca asta pe mine, o dau jos și rămân într-un hanorac gri, îmi pun repede geaca în ghiozdan, mă vede poliția și nu mă mai recunoaște”, dă din casă micul proscris. Acum detectează de la distanță polițiștii sub acoperire, care de obicei stau în mașini albe, pe străzi lăturalnice.

Cam 10 metri pătrați din fiecare tren, acoperiți cu graffiti

Când merg în depouri să deseneze pe trenuri sunt pregătiți. „Știm tot Bucureștiul, trasee, poteci, tufișuri, trebuie să știi cum se intră în depouri, sărim multe garduri. În depouri mergem cu cleștele să tăiem lacătele. Dacă sunt tufișuri mari luăm cu noi foarfeca de grădinărit”.

Pasiunea lui de a da culoare trenurilor costă sute de lei compania CFR Călători. Într-un răspuns pentru Libertatea, CFR a spus că în fiecare an 15% din locomotive, vagoane și automotoare aflate în circulație ajung să fie acoperite de graffiti. „În medie circa 10 metri pătrați pe vehicul”, sunt preciși reprezentanții CFR Călători. Lupta instituției cu desenele clandestine este inegală și foarte scumpă. „Pentru degraffitarea suprafețelor afectate sunt utilizate soluții de curățare specializate, care nu trebuie să afecteze vopseaua aplicată pe vehicul, costurile cu această operațiune sunt importante și pot ajunge până la 150 de lei pe metru pătrat”, au mai spus aceștia.

Nu le plac „zidurile legale”

Cam atât plătește și Trast pe vopsele care să umple un metru pătrat. CFR a pus la bătaie mai multe locomotive în cadrul proiectului „Moving Art” și le-a dat prilejul artiștilor să își pună creativitatea în mișcare. Au tras spre litoralul românesc turiștii ani la rând locomotivele Hora și Pasărea Măiastră. Dar în ciuda deschiderii către artiști, CFR nu a reușit să îi îmblânzească pe puștii dornici de senzații tari, cum sunt Trast și Dawn.

Celor doi nici nu le-ar plăcea să deseneze pe așa-zisele „ziduri legale”, spații în care autoritățile îi lasă să se exprime. Graffiti-ul e mai mult decât desenul în sine, e pericol, o conexiune anume cu orașul. „Noaptea e chiar mai periculos, că sunt multe tufișuri, poți să te accidentezi. Dacă se plimbă paznici prin trenuri, nu-i vezi. Pe perete poate desena oricine, dar pe trenuri, în locuri greu accesibile, e mai periculos și e un trofeu mai mare. Toate desenele sunt niște trofee și au o poveste în spate. E și emoția, adrenalina, astea te instigă tot să faci mai mult. Te face să te simți bine când desenezi și a doua zi îți vezi trenul în gară, unde îl pot vedea sute de oameni”.

Cum previn americanii fenomenul: șterg repede desenele

Graffiti-ul, deși este asociat de multe ori cu grupările criminale, în realitate 90% dintre cei care desenează în spațiul public nu au nicio legătură cu alte infracțiuni. Fenomenul s-a dezvoltat în anii ‘60-70, în SUA, ca o formă de activism politic.

Deși sunt încă departe de a stopa fenomenul, autoritățile americane și-au dat seama că pot preveni fenomenul dacă șterg graffiti-urile repede, în maximum 48 de ore, potrivit studiilor făcute de autoritățile americane.

„În Berceni au șters tot, nu mai poți să dai nimic. Dacă tu desenezi azi și mâine nu mai găsești desenul, nu mai are farmec”, crede și Dawn.

O cercetare din 2008 spune însă că graffiti-ul și gunoiul încurajează totuși criminalitatea, scrie Reuters. Cercetătorii de la Universitatea din Groningen, Olanda, au urmărit atitudinea oamenilor din cartiere cu infracționalitate scăzută și au observat că sunt mai tentați să încalce legea dacă văd că și alții au făcut-o înaintea lor. Aceștia au făcut un experiment și au pus în căsuțele poștale un plic cu bani, cu câte 5 euro. În zonele cu graffiti și gunoaie 25% dintre oameni au luat plicul în comparație cu 13% în zonele curate.

„Am remarcat că atunci când oamenii observă reguli sau legi încălcate sunt tentați să încalce și ei mai departe normele, ceea ce răspândește dezordinea”, a spus unul dintre cercetători pentru revista Science.

De cei doi băieți ne despărțim pe strada Arthur Verona. Îmbrăcați în haine pământii se depărtează, cu rucsacurile în spate, până ce seara îi înghite. Doi elevi aparent cuminți de-a XI-a și cu un secret.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro