În comuna doljeană Mischii, la 15 kilometri de Craiova, a început construcţia celui mai mare centru de date din România. Proiectul aparţine unei companii înfiinţate acum doi ani, ClusterPower, şi beneficiază de finanţări consistente de la stat.

Şantierul din câmpurile comunei Mischii a fost inaugurat în august şi, potrivit site-ului ClusterPower, în decembrie ar trebui să fie gata hala principală. Un astfel de centru găzduieşte peste 5.000 de servere. Reprezentanţii companiei precizează că infrastructura de inteligenţă artificială de pe dealul de lângă satul Mlecăneşti va cuprinde şi un supercomputer, de tipul celui care a fost folosit de Pfizer pentru crearea vaccinului anti-COVID.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Construcția răsare din pământ în vârful unui deal

De la pământ la IT

Puţine lucruri sunt mai clare pe lumea asta decât linia dintre asfalt şi noroi, pe drumul care urcă din sat spre şantierul ClusterPower. E o linie neregulată, dar fermă ca un tăiş de cuţit. Cum se termină podeţul de la marginea satului, se termină şi bitumul. „Maşinile alea mari, basculantele, nici nu pot urca dacă plouă, o iau prin altă parte”, observă o femeie micuţă, cu bundiţă şi cizme de cauciuc, ieşită cu caprele pe islaz.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Păstoritul animalelor rămâne mai important decât WiFi-ul la Mischii

Mărginit de ogoare, pe care bulgării lucesc ca nişte spinări de peşti, drumul este tipărit negru pe negru de roţi de tractor. Pe alocuri, o mână generoasă din administraţie a aruncat pietriş, să mai astupe din bălţile lăsate de ploile de toamnă. Şantierul se află la 700 de metri şi o lume distanţă de vatra satului.

Comuna Mischii are în jur de 1.700 de locuitori şi şase sate, conectate între ele de astfel de căi de comunicaţii, mai mult sau mai puţin practicabile. Există reţea de gaze şi de apă, dar canalizarea se lasă aşteptată.

Legenda canalizării

Compania de Apă Oltenia a atribuit anul trecut contractul de 5 milioane de euro, fonduri europene, pentru reţeaua de canalizare în Mischii şi pentru reţeaua de apă şi canalizare în comuna Gherceşti. Lucrările, pentru care stau martori ţevile de beton şi şanţurile săpate prin Mischii, ar trebui să fie terminate în iunie anul viitor.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Canalizarea are termen de finalizare luna iunie a anului viitor. Centrul de date ar putea fi gata înainte

Asocierea care a proiectat reţeaua de canalizare din Mischii, Fichtner Environment SRL şi Interdevelopment SRL, a fost trimisă în judecată în ianuarie 2020 de DNA, pentru nereguli într-un alt contract de infrastructură, în judeţul Vaslui.

Asocierea care execută reţeaua de canalizare din Mischii, Grup Primacons SRL şi SC Valtum Prod Com SRL, a obţinut, de-a lungul anilor, peste 100 de contracte cu statul, în valoare de peste 70 de milioane de euro, potrivit baniitai.info. Grup Primacons este controlată de Octavian Bălţoi, un antreprenor despre care gds.ro a scris că are legături de afaceri cu fostul şef al SRI Gorj şi al SRI Olt, Marius Voinea.

Apă bună „doar pentru fiert”

Reţeaua de apă din comuna Mischii nu ajunge nici la toate gospodăriile, nici la toate satele. În Gogoşeşti şi Călineşti, cu ajutorul unei sponsorizări de la o firmă de băuturi răcoritoare, au fost săpate patru fântâni de mare adâncime. Primăria comunei a amenajat şi un sistem de cişmele, pentru ca oamenii să aducă mai uşor apa acasă.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Apa de la robinet nu e bună de băut, se plânge un localnic, plecat să-și ia niște „apă de gură” de la un producător din comună

Dar cea mai mare problemă cu apa din ţevi e că nu poate fi băută. „Uneori, vine neagră, alteori, e albă ca săpunul”, o descrie un localnic în geacă de piele, Emil, care se duce cu bicicleta la braţ să cumpere nişte „apă de gură” de la un producător local. „Apa de la ţeavă e bună doar pentru fiert, de băut, bem plată, de la magazin”, susţine Cati, o tânără cu broboadă şi mască, oprită în drum, la o vorbă, cu vecinele.

Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, citată de gds.ro, apa din Mischii conţine: nitraţi, Escherichia coli, Enterococi intestinali şi clor rezidual liber, sub limita admisă. Din iulie 2019, staţia de apă din Mischii nu a mai primit autorizaţie sanitară. Nu e un caz izolat, peste jumătate din comunele doljene au aceeaşi problemă, potrivit publicaţiei citate. De aceea, oamenii din Mischii nu sunt înclinaţi spre victimizare. „Se poate şi mai rău. Suntem semimulţumiţi”, râde Elena, o văduvă de 70 de ani.

„Au murit oamenii, am rămas noi, femeile”

„Numai văduve am rămas pe aici, acolo, văduvă, aici, văduvă. Au murit oamenii şi am rămas noi, femeile. Tineretul s-a dus, care-ncotro. Am un băiat la Calafat, un fată la Craiova, nepoţii nu mai vin la mine decât la anul şi la mulţi ani. Şi mă gândesc ce vremuri or veni pentru ei”.

Elena a lucrat ca gestionară la Cooperativa de Consum din Mlecăneşti, a cărei clădire nu mai există. Pe locul ei, Primăria Mischii a făcut un părculeţ: a pus nişte bănci, arbuşti şi o pancartă cu WiFi gratuit. Peste drum, se află un magazin universal şi, lipită de el, o cârciumă, cu terasă, ambele pustii.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Șantierul de pe deal le trezește oamenilor nostalgii de pe vremea când industria duduia la Craiova

„Nu mai vine lumea, cine să vină? Când eram eu gestionară”, povesteşte Elena, „n-aveam mese şi scaune, era o gheretă de lemn, cu o bancă, afară, se umplea de oameni. Când veneau de la muncă, din Craiova, opreau la Cooperativă”.

După Revoluţie, forţa de muncă din Mischii s-a împrăştiat sau reprofilat, pe măsură ce se închideau porţile fabricilor şi uzinelor din Craiova. Faptul că acum s-a deschis un şantier pe deal le trezeşte nostalgii şi vagi speranţe oamenilor.

„Am auzit că au angajat oameni din sat. E bine să construiască, să aibă unde lucra tineretul. Fie-mea are 21 de ani şi lucrează pentru 15 milioane (1.500 de lei – n.r.) la Craiova. Puţin, nepuţin, i-am zis: vrei mai bine să stai acasă şi să nu iei nimic? Că trebuie plătite toate alea, lumina, gazul”, spune păstoriţa de capre. Un câine foarte mic o alertează sonor când aparatul foto se apropie prea mult de turma ei. „Din astea trăiesc, am şi două vaci, vând lapte, brânză. Omul mi-a murit, încă n-am vârsta de pensie, am 50 de ani”.

Emil, bărbatul cu „apa de gură”, spune că se va duce să ceară de muncă, la şantierul din deal. „La computere nu mă bag, că nu mă pricep. Dar în construcţii, îţi dau ce detalii vrei”. Are un fiu, dar nu stă în sat, stă la Craiova, unde munceşte la o firmă de pariuri sportive.

„Radiaţii sunt în toată ţara, mai scumpe ca la noi!”

Supercomputerul şi serverele la doi paşi de casele lor nu îi neliniştesc pe oameni. „Ce radiaţii? Radiaţii sunt în toată ţara, mai scumpe ca la noi. Nu ne omoară radiaţiile. Să găsim să muncim, că dacă nu munceşti, n-ai din ce să trăieşti. Nu vedeţi cât costă toate?”, spune un bărbat, pensionar, fost mecanic de locomotivă, care discută la poartă cu un vecin. „Dacă nu mai cad găinile cloşti, nu mai fac ouă, de la radiaţii, le tăiem şi gata. Şi-aşa puii i-am luat de la stat”.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Nu se tem de radiații și spun că s-au vaccinat, deși le-a fost puțin frică

Elena, Cati şi prietenele lor strânse în drum chicotesc când aud de spionaj şi radiaţii. „Ce informaţii să ia de la noi? Că vorbim cu copiii, atâta tot. Ia uitaţi”, Elena scoate un Nokia cu butoane, „mie îmi trebuie un telefon cât de mic, să-mi aud copiii: Bună ziua, mamă!”.

„Că nu mai cad găinile cloşti… Dar noi, că ne-am vaccinat, ce să mai zicem?”, spune o bătrână cu şorţ peste bluza de lână tricotată. Toate izbucnesc în râs. „Ne-a fost un pic frică, aşa şi aşa, de vaccin, dar nu mai poţi merge niciunde fără el. Nici la spital, nici la mall. Îţi trebuie, toată lumea se vaccinează”, adaugă femeia, în asentimentul tovarăşelor de discuţie.

„Îţi citeşte ADN-ul şi să vezi ce factură îţi vine după aia!”

Medici sunt destui în comuna Mischii, au şi cabinete, fac şi vizite la domiciliu, susţin sătenii. Dar ce-a făcut-o pe Elena să se hotărască să se vaccineze au fost nişte date furnizate de fiica ei: „Fata mea lucrează la un spital în Craiova. Mi-a dat telefon şi mi-a zis: «Din atâţia de morţi de COVID, la noi, săptămâna asta, nici unul nu era vaccinat. Acum te duci şi te programezi!»”.

„Ne vaccinăm că toată lumea se vaccinează, ce mai la deal, la vale. Murim, nu murim, aşa fac toţi, trebuie să fim în rând cu lumea”, afirmă fostul mecanic de locomotivă.

Şi Emil, şomerul de 54 de ani, e de acord cu vaccinul, chiar şi cu citirea ADN-ului, despre care admite că ştie mai puţin decât despre computere. „Emile, îţi citeşte ADN-ul şi să vezi ce factură îţi vine după aia, de nu mai ştii încotro să te duci”, îl avertizează în glumă una dintre femeile din grup.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
În comună există mai multe zone în care sunt semnalate spoturi WiFi gratuit

Toţi sătenii din Mischii cu care am discutat s-au declarat în favoarea vaccinării. Nici unul dintre ei nu foloseşte internetul, „n-am la ce să-l bag, e pentru tineret”, deşi prin comună, în faţa instituţiilor şi a staţiilor de autobuz, sunt semnalizate zone de WiFi gratuit.

Prin Gogoşeşti şi Călineşti, multe case sunt nelocuite, iar pe drumurile care le leagă de Drumul Naţional Craiova – Bălceşti – Râmnicu Vâlcea se desfăşoară operaţiuni de cârpire, după modelul tablelor de şah în Lună.

Credit de la CEC, ajutor financiar de la stat

ClusterPower SRL are sediul în sectorul 1, are trei români în conducere şi un angajat, conform listafirme.ro. Centrul de date din Mischii necesită o investiţie iniţială de peste 35 de milioane de euro (172 de milioane de lei), potrivit G4media.ro. Jumătate din aceşti bani au fost daţi de Ministerul Finanţelor, ca ajutor de stat, pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie, adaugă publicaţia citată.

Recent, CEC Bank a anunţat, într-un comunicat, că acordă ClusterPower un credit de 35,7 milioane de euro (175,3 milioane de lei) pe 11 ani pentru finalizarea centrului din Mischii.  

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Drumul către cel mai mare centru de date din România trece prin lanuri de grâu și porumb

Lucrările la parcul tehnologic din comuna doljeană au fost atribuite firmei clujene General Security, scrie G4media.ro. Infrastructura de utilităţi şi IT va fi realizată de Bit Invest din Târgovişte.

General Security are numeroase contracte cu instituţii ale statului, printre care se numără, de pildă, în 2021, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Institutul Oncologic din Cluj şi Institutul pentru Tehnologii Avansate, aflat în subordinea SRI.

Înfiinţată în 2003 şi condusă de Vasile Drăguşin, Bit Invest SRL are peste 20 de contracte pe bani publici, în valoare de peste 36 de milioane de euro, potrivit baniitai.info.

Ani la rând, de o parte şi de alta a drumului care duce acum la şantierul ClusterPower, oamenii din Mischii au semănat porumb şi grâu, fără vreo bănuială că acolo ar putea creşte şi altceva. Cum ar fi infrastructuri de inteligenţă artificială, care să rostogolească în eter trafic de date de milioane de euro și să împingă România un pas mai aproape de ea însăși.

REPORTAJ. În comuna doljeană unde se ridică cel mai mare centru de date din țară, oamenii visează la apă potabilă și canalizare
Construcția care va adăposti centrul de date avansează rapid la Mischii

„Servicii, puncte de servicii, mai mult n-au ce să facă acolo. Nu ne ferim de nimica, de la noi n-au ce să ia”, concluzionează fostul mecanic de locomotivă, scoţându-şi înainte pieptul, cu tricou pe care scrie „Deutschland”.

Macaralele care îşi înalţă gâturile pe deal îi amintesc, paradoxal, de vremurile lui Ceauşescu, când „se construia şi la noi, mergeau fabricile strună, acum pe toate le-au distrus. Nu găseşti de muncă pe-aci şi din pensie nu te-ajungi”.

comuna-mischii-dolj-10-11-2021-vlad-chirea002Icon photoVEZI  GALERIA  FOTOPOZA 1 / 21
Citeşte şi:

Preoții care consideră vaccinarea „un act firesc în clipele pe care le trăim”. Trei directori spun cum seminariile lor au ajuns fruntașe la imunizare

Se întâmplă în România: un primar s-a plâns Consiliului pentru Combaterea Discriminării că el e discriminat pentru că are „calitatea de politician”!

Interviu cu avocata care se ocupă de cazul morții femeii însărcinate din Polonia: „Deciziile medicilor au fost influențate de legea antiavort”

FOTO Apariție rară! Cum arată soția lui Victor Pițurcă + s-a fotografiat alături de Cristina Ich
PARTENERI - GSP.RO
FOTO Apariție rară! Cum arată soția lui Victor Pițurcă + s-a fotografiat alături de Cristina Ich
Informații de ultimă oră despre Liviu Vârciu, ajuns de urgență la spital. În ce stare se află
Playtech.ro
Informații de ultimă oră despre Liviu Vârciu, ajuns de urgență la spital. În ce stare se află
O tânără în vârstă de doar 17 ani din Italia a murit după ce s-a înfometat pentru a deveni fotomodel: a intrat în comă după ce ajunsese să aibă 26 de kilograme
Observatornews.ro
O tânără în vârstă de doar 17 ani din Italia a murit după ce s-a înfometat pentru a deveni fotomodel: a intrat în comă după ce ajunsese să aibă 26 de kilograme
Horoscop 29 noiembrie 2021. Gemenii ar fi bine să se protejeze de propriile gânduri negative, care pot împinge departe
HOROSCOP
Horoscop 29 noiembrie 2021. Gemenii ar fi bine să se protejeze de propriile gânduri negative, care pot împinge departe
Prima ţară care îşi închide graniţele din cauza Omicron. Niciun străin nu mai are voie să intre
Știrileprotv.ro
Prima ţară care îşi închide graniţele din cauza Omicron. Niciun străin nu mai are voie să intre
ALERTĂ | Ce simptome bizare are Omicron, noua tulpină de coronavirus. Specialiştii sunt uimiţi. Primele informaţii oficiale
Telekomsport
ALERTĂ | Ce simptome bizare are Omicron, noua tulpină de coronavirus. Specialiştii sunt uimiţi. Primele informaţii oficiale
Imagination de la Foreo - masca de față pe care ți-o personalizezi... pe masa din bucătărie
PUBLICITATE
Imagination de la Foreo - masca de față pe care ți-o personalizezi... pe masa din bucătărie