Reprezentant ONU pentru Refugiați: „Când alte țări și-au închis granițele, România nu a făcut-o”

Două treimi dintre persoanele strămutate la nivel global provin din cinci țări: Siria, Venezuela, Afganistan, Sudanul de Sud și Myanmar, spune Nisreen Rubaian. În ultimul deceniu, în jur de 100 de milioane de oameni, cât populația Germaniei și României la un loc, au fost nevoiți să-și abandoneze casa.

Fetele să poarte hijab. Ce este hijab?

-Doamna Rubaian, mulți activiști sunt îngrijorați cu privire la educația fetelor și femeilor în școlile și universităților afgane. Care sunt semnalele pe care le-ați primit despre asta?
-Noi doar urmărim situația și știm că talibanii care au preluat puterea au ca sarcină să le interzică femeilor multe drepturi. Dar dacă ne uităm la știri, vedem că în timp ce se instalează, au dat anumite asigurări cu privire la fete și femei, că le vor lăsa să se ducă la universitate și la muncă, dar au pus o singură limită. Vor putea face toate lucrurile astea cu condiția de a purta hijab (voal care lasă fața vizibilă), nu niqab (articol de îmbrăcăminte care acoperă fața, lăsând ochii descoperiți)! Hijabul este îmbrăcămintea tradițională. Să așteptăm și să vedem cum se vor desfășura lucrurile. E normal să fie îngrijorări enorme în situația dată.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

”Nu cred că e nevoie doar de rugăciuni, e nevoie de mult mai mult”

-Ce sentimente v-au încercat văzând imaginile cu acei oameni disperați agățându-se de avioane?
Nisreen Rubaian: Am lucrat cu refugiații afgani, în 2003, am fost la granițe de mai multe ori, am lucrat și în Afghanistan. Sunt foarte atașată de Afganistan și de poporul afgan. În 2003, am sprijinit mai mult de jumătate de milion de refugiați afgani să se întoarcă în casele lor, era un mod optimist de a-i ajuta pe acești oameni. Și acum, după 20 de ani, vedem o deteriorare a situației și asta îți frânge inima. E șocant. Nu cred că e nevoie doar de rugăciuni, e nevoie de mult mai mult. Am spus că trebuie să ne rugăm pentru Afganistan, dar e nevoie de mai mult. Comunitatea internațională trebuie să se unească. Sunt oameni acolo care s-au agățat de un avion. Ce poate fi mai disperat de atât?

„Orice țară care îi forțează să se întoarcă sau nu-i acceptă încalcă legile internaționale”

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

– Unde pot să meargă acești oameni?
– Există o obligație globală a tuturor statelor să îi primească și să le ofere un spațiu sigur. Orice țară care îi forțează să se întoarcă sau nu-i acceptă încalcă legile internaționale, legile internaționale și dreptul cutumiar. Știm că afganii fug cu precădere în țările vecine, în Iran și Pakistan, două țări cunoscute dintotdeauna pentru ospitalitatea lor în primirea refugiaților. De asemenea, criza afgană are deja șase decenii, durează de dinainte ca eu să mă nasc și încă este în desfășurare.

Afganii sunt, în prezent, populația cea mai numeroasă care a cerut azil în România, după sirieni. În 2020, numărau 75-80% dintre solicitanții de azil în România. Sunt în jur de 2500 de persoane din Afganistan care au cerut azil în România până acum.

Știm despre România că este o țară care a respectat legile, inclusiv în aceste vremuri grele ale pandemiei Covid. Când alte țări și-au închis granițele, România nu a făcut-o, este una dintre țările care își respectă obligațiile internaționale și realizează o procesare rapidă a solicitanților de azil. Sunt sigură că vor respecta deciziile Uniunii Europene și declarațiile comune de nedeportare a afganilor.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

– Avem experiența recentă a crizei refugiaților din 2015. Credeți că acum va avea aceeași magnitudine?
– Dacă ne uităm la numărul solicitanților de azil din România, în 2015 au fost în jur de 2200, iar în 2016 au fost 1800. Vârful acelei crize a fost atins în 2017, când au cerut azil 5000. În 2020 au fost 6000 și în 2021, 5000. Vom vedea cum evoluează lucrurile și politica țărilor în care afganii ajung iar asta va impacta cum se va dezvolta apoi situația. Cred că e prea curând să prezicem acum.

”Suntem mândri de România”

– Prima grijă este siguranța lor, dar avem în minte și următorii pași în minte, cum asigurarea educației copiilor, o problemă veche a refugiaților. Care ar fi cele mai bune practici în acest sens?
– Primul principiu al asistenței umanitare se referă la salvarea de vieți. Prima mea grijă este să-ți salvez viața. Și avem în minte un exemplu concret, cum ar fi salvarea unor oameni pe mare: întâi îi salvezi și apoi vezi dacă sunt refugiați, imigranți sau chiar traficanți, criminali și apoi iei acțiunile care se cuvin. Deci primul principiu este cel al salvării vieții.

Să salvezi viața înseamnă acces la asistență de bază, adică adăpost, mâncare, acces la servicii de sănătate, standarde de bază care să nu le lezeze demnitatea umană.

După aceste servicii de bază, putem vorbi despre educația copiilor. Dar acest lucru nu poate veni în primele zile, ci ulterior. Este un proces pe termen lung, în funcție de procesul de obținere a azilului. Este important să aibă acces la servicii, inclusiv burse, cum sunt în România. Suntem mândri de România care este prima țară din regiune care în 2019 a oferit prima bursă academică pentru o refugiată afgană. Se numește Fareshta și e aici de prin 2013.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro