Rimetea, satul din Munții Trascău desemnat „Destinația anului 2025”. Locuitorii trăiesc exclusiv din turism: „Mâncarea ne face renumiți”

Peste 100.000 de turiști anual

Comuna din județul Alba și-a prezentat oferta de cazare și gastronomică în cadrul unui eveniment organizat de Asociația de Management al Destinației Turistice Rimetea. Datele statistice arată că, anual, la Rimetea ajung mai mult de 100.000 de turiști. Dacă înainte de pandemie, cei mai mulți turiști erau din Ungaria, în prezent, 60-70% dintre vizitatori sunt români. 

Rimetea este locuită în procent de peste 90% de populație de etnie maghiară și a devenit celebră prin peisajul spectaculos, casele monument istoric vopsite în alb și cu geamurile verzi, istoria minieră a zonei și posibilitățile diverse de drumeție, pe jos sau cu bicicleta. 

Este una dintre cele mai frumoase destinații rurale din România, atrăgând turiști din întreaga lume dornici să experimenteze un colț de istorie și natură autentică. O cameră dublă la o pensiune amenajată într-o locuință veche de peste 100 de ani costă în jur de 400 de lei, cu mic-dejun. 

Nivelul de ocupare a spațiilor de cazare este de peste 80% pe tot parcursul anului turistic, din mai până în octombrie. Practic, în prezent, cei aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei trăiesc exclusiv din turism.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Turiști și de pe alte continente

„Majoritatea vizitatorilor sunt de la noi din țară, dar vin mulți și din Ungaria, Germania și Austria. Sunt și turiști de peste Ocean, care fac tranzit, stau o noapte-două la noi în sat, apoi vizitează toată Transilvania. Sunt destui turiști care pleacă vara de la noi și deja ne comunică data exactă în care vor reveni în anul următor. În general, rezervările se fac pentru perioada de vară încă din ianuarie-februarie”, spune Annamaria Kiraly, președinta Asociației de Management al Destinației Turistice Rimetea, unde sunt membri 26 de proprietari de pensiuni. 

Este al doilea an în care asociația organizează evenimentul de promovare a comunei. 

„Pentru acest an, dorim să organizăm în fiecare duminică un tur ghidat gratuit al satului pentru cei care vin aici, ca să cunoască puțin și din istorie și oportunitățile de a petrece timpul liber în sat. Câștigarea locului I la categoria «Sate de Poveste» 2025, la Gala Destinația Anului, înseamnă puțină promovare în plus pentru Rimetea. Și anul trecut am câștigat acest premiu, la un alt eveniment și ne-a ajutat foarte mult cu promovarea”, a completat Annamaria Kiraly.

În afară de drumeții, turiștii sunt așteptați la Rimetea cu celebrele produse gastronomice de inspirație maghiară, cum ar fi gulas, langos cu brânză și smântână, kurtos kalacs, prăjitura hamuzsák. 

„Mâncarea face renumit satul nostru, pregătim cele mai gustoase bucate ce pot fi gustate pe parcursul sezonului la pensiunile și la restaurantele din localitate”, a mai spus președintele asociației care reprezintă pensiunile din comună. 

O altă atracție pentru vizitatori sunt turele de rafting pe râul Arieș organizate de o asociație din comună. 

Taxă turistică la solicitarea proprietarilor de pensiuni

Străzile sunt, cu excepția drumului județean care traversează localitatea, pietruite, ceea ce contribuie din plin la farmecul satului, care păstrează o alură medievală. Administrația locală lucrează în prezent la un proiect pentru introducerea apei potabile, serviciu deficitar în această zonă. 

„Comuna se întreține într-un procent destul de mare din turism, pentru că sunt foarte multe pensiuni. Doar în satul Rimetea avem 55 de pensiuni, iar cei care nu sunt proprietari lucrează la aceste pensiuni, deci sunt și angajați”, spune primarul Deák-Székely Szilárd-Levente. 

Începând cu anul 2025, la propunerea asociației proprietarilor de pensiuni a fost instituită o taxă de 2 lei/turist/zi, achitată de persoanele cu vârsta peste 14 ani care beneficiază de servicii de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare aflate pe raza comunei Rimetea. Alte pensiuni funcționează în satul Colțești, parte componentă a comunei.

„Am constatat că sunt multe de făcut în domeniul infrastructurii în comuna noastră, iar banii colectați în urma perceperii acestei taxe ar putea fi folosiți la îmbunătățirea infrastructurii locale”, a mai spus Annamaria Kiraly. 

Deja, cei de la Asociația de Management al Destinației Turistice Rimetea au montat mai multe indicatoare în sat, din taxele adunate pentru funcționarea ONG-ului. 

„Am făcut opt indicatoare turistice de informare. Pentru că nu se știa pe unde găsești casa cea mai veche, care-i moara de apă și pe care stradă și așa mai departe. Deci acestea sunt deja montate și avem în vedere să montăm și alte panouri turistice”, a completat reprezentanta asociației.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Aventură pe Piatra Secuiului

Atracția principală pentru turiștii pasionați de drumeții este masivul Piatra Secuiului, care străjuiește satul cu înălțimea sa de peste 1.100 de metri. 

Muntele calcaros este străbătut de o „râpă“, ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori spre zona de vest, Rimetea fiind una dintre puţinele localităţi din lume unde se poate spune că există două răsărituri de soare: după ce răsare, soarele dispare în spatele primului vârf, de unde apare din nou, a doua oară, după câteva minute. Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă şi numele de „Colţii Trascăului“ şi adăposteşte ruinele unei fortărețe medievale.

Potrivit unei legende locale, denumirea de „Piatra Secuiului“ provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Parcurgerea traseului turistic din centrul comunei şi până în vârful masivului, marcat cu cruce albastră, durează o oră şi jumătate, în timp ce coborârea se face într-o oră. Traseul este destul de dificil, pentru că panta este abruptă, dar efortul merită, pentru că peisajul este spectaculos. 

Pentru siguranța celor care participă la drumeții, la Rimetea funcționează în perioada sezonului turistic o bază a Salvamont Alba.

Un alt punct de drumeție pe Piatra Secuiului este Grota Studentului, un uriaş portal compus din trei arcade foarte pitoreşti, cu vedere spre Colţeşti şi Rimetea. Traseul este marcat cu triunghi roşu și durează circa două ore. 

Peștera a fost, în perioada Revoluţiei de la 1848-1849, refugiu pentru sute de studenţi maghiari din Aiud în perioada asediului asupra orașului (8-9 ianuarie 1849), organizat de armata lui Avram Iancu, condusă de căpitanul Axente Sever. De la acest moment i-a și rămas numele din prezent.

Cea mai veche casă țărănească din Bazinul Carpatin

Un alt punct de atracție a devenit casa de la numărul 260, considerată cea mai veche casă rurală databilă din Bazinul Carpatin. Pe un ancadrament de fereastră a fost înscris anul 1668, ceea ce arată că locuința ar avea aproape 360 de ani. 

Casa conține o cameră și o bucătărie, iar urmele găsite arată existența, în trecut, a unui cuptor și a unui cămin cu vatră. Sub bucătărie se află o pivniță cu boltă cilindrică. Pe grinda principală a locuinței a fost gravat anul 1735. 

Cercetările arheologice au arătat că, în decursul existenței, casa a suferit mai multe reparații și modificări. În ultimele decenii nu a fost locuită, iar starea ei s-a degradat. 

În 1999, proprietarul a decedat, iar urmașii au pus-o la vânzare. Pentru a nu fi demolată, a fost achiziționată de fundația Transilvania Trust, organizație care a reabilitat-o cu sprijinul material al comitetului maghiar ICOMOS.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Zona centrală a satului se remarcă și prin casele eclectice, care au urmat o tendință de urbanizare a localității, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rimetea primea atunci statutul de centru raional, respectiv de oraș. 

A urmat construirea primelor case etajate, aici funcționând, printre altele, o poștă, un sediu de bancă, un han și o farmacie veterinară. Urbanizarea accelerată a localității a fost oprită odată cu închiderea minelor de fier, numărul locuitorilor scăzând în ultimul secol, de la 2.000 la 600.

Centru minier de extracție a fierului

Localitatea Rimetea este menţionată prima dată încă din anul 1257 cu numele de Toroczcko (Trascău), dar au existat în zonă vestigii încă de pe vremea Imperiului Roman. Începând cu secolul al XIII-lea, cunoaşte o dezvoltare puternică, datorită minerilor germani aduşi aici pentru extracția și prelucrarea fierului, devenind unul dintre principalele centre din Transilvania. 

Minereul de fier era scos din minele săpate în munţi cu unelte rudimentare, apoi era transportat în vale, unde era ars în furnale, obţinându-se „pita de fier”, care, mai apoi, era prelucrată cu ajutorul ciocanelor acţionate de forţa apei. 

Astfel se obțineau obiectele din fier atât de necesare în agricultură, dar şi în gospodarii, care erau vândute atât în Transilvania, cât și în alte zone ale Europei. Galerii de extracție a minereului de fier s-au păstrat până în prezent, existând chiar și un traseu turistic pentru vizitarea acestora.

În secolul al XV-lea, la Rimetea funcţionau 16 furnale, dar în secolele următoare, când zăcămintele de fier sunt epuizate, minele de fier şi fabricile se închid, iar localitatea decade, devenind preponderent agricolă. 

Uneltele minerilor şi ale fierarilor sunt, în prezent, piese de muzeu. Muzeul Etnografic din Rimetea a fost înființat în anul 1952, având un patrimoniu de peste 2.500 de piese, organizate într-o expoziţie care ocupă cinci săli din clădirea primăriei. Exponatele reflectă vechile ocupaţii ale locuitorilor şi portul tradiţional. 

Măiestria localnicilor în domeniul prelucrării fierului poate fi văzută la tot pasul, fie prin ornamentele de la geamurile caselor, fie prin clanțele de la porțile de acces în curți. 

Cea mai frumoasă clanță poate fi văzută la ușa porții casei cu nr. 12. Decorată și realizată din fier forjat, clanța reprezintă o viețuitoare imaginară a mitologiei locale a minierilor de la Rimetea: șarpele-zmeu cu gura deschisă, dințată, având coada sucită și îndoită.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE