Românii plecați în străinătate care nu revin în țară după 6 luni ar putea pierde cetățenia, fake news demontat de Factual
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La începutul anului 2026, pe rețelele de socializare s-a lansat ideea că ar exista o nouă ordonanță de urgență care ar putea duce la anularea cetățeniei românilor plecați în străinătate mai mult de 6 luni.
Cuprins:
Un utilizator promovează aceste informații într-o postare care s-a viralizat pe Facebook, în care spune și că românii care „călătoresc în străinătate” ar trebui să plătească taxele pe veniturile salariale din străinătate, iar dacă nu plătesc, riscă anularea pașaportului și a buletinului.
Textul postării este următorul: „Ordonanța de urgență a lui Bolojan și USR 2026. Începând cu 1 februarie toți cetățenii români care dețin o carte de identitate sau pașaport și călătoresc în străinătate vor plăti taxele pe veniturile salariale din străinătate calculate pe zona în care locuiți. Cei care nu plătesc riscă anularea pașaportului și a cărții de identitate. Pentru cei cu rezidență în afara României care sunteți plecați mai mult de 6 luni fără revenire în țară pe o perioadă de 6 luni guvernul României deține drepturile de a vă anula cetățenia română și toate drepturile în România ca cetățean român. Legea (…) intră în deplin 1 februarie 2026.”
În același timp, autorul se folosește de această postare pentru a anunța, în secțiunea de comentarii, o „revoluție” în 16 ianuarie 2026.
Ordonanța, inexistentă
Pentru a afla dacă există o ordonanță de urgență sau un proiect care prevede aspectele descrise în postare, am intrat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), în secțiunea legislativ, însă nu am identificat nimic similar.
În cea mai recentă comunicare a SGG privind proiectele de acte normative care se discutau în ultima ședință de guvern din 2025, în 30 decembrie, am identificat trei ordonanțe de urgențe (OUG):
– proiect de ordonanță de urgență în domeniul justiției
– proiect de ordonanță de urgență care prevede modificarea mai multor legi, legate de drepturile persoanelor cu dizabilități, regimul unor articole pirotehnice, introducerea unor măsuri în domenii precum energie termică, cheltuieli publice, etc, însă nu se discută despre măsuri care ar afecta cetățenii români plecați mai mult de 6 luni în străinătate.
– proiect de ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
Aceste trei ordonanțe au intrat în vigoare în 30 decembrie și nu conțin măsuri legate de cetățenia română sau veniturile românilor din diaspora.
Am căutat în portalul legislativ al Ministerului Justiției toate ordonanțele de urgență care au fost publicate în ultima perioadă.
În 2026 nu au fost publicate ordonanțe de urgență, iar în luna decembrie 2025 au fost emise 28 de OUG-uri:
Niciuna dintre aceste ordonanțe nu are legătură cu afirmațiile din postarea de Facebook analizată.
Ordonanța „trenuleț” și pachetul de măsuri fiscale
În schimb, în această perioadă, în spațiul public se discută măsurile adoptate prin Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor legi, supra-numită „ordonanța trenuleț”.
Printre schimbări se numără: reducerea subvențiilor pentru partide, stabilirea cotei de 1% pentru microîntreprinderi, reducerea impozitului pe cifra de afaceri, măsuri privind programul „Masa sănătoasă”, reguli privind sistemul RO e-Factura și multe altele – nimic însă despre plata unui impozit pe venit pentru românii din diaspora.
De asemenea, un act normativ cu un impact fiscal adoptat recent nu are forma unei ordonanțe de urgență, ci este legea care prevede ultimul pachet de măsuri fiscale pregătit de guvernanți. Este vorba de legea nr. 239/2025, aprobată în 15 decembrie, care vizează stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Această lege prevede inclusiv introducerea unei taxe logistice de 25 de lei pentru fiecare colet care intră în România din afara Uniunii Europene cu prețul mai mic de 150 de euro (art. XXII).
Legea mai prevede și creșterea impozitului pe veniturile din transferurile monedelor virtuale, de la 10% la 16% (art. XII, pct. 14), creștere a bazei de calcul a contribuției asigurărilor sociale de sănătate la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente (art. XII, pct. 19), majorarea impozitelor pe locuințe și pe autovehicule cu valoare mare (art. XII pct. 51), obligația firmelor de a deține un cont de plăți în România sau la trezoreria statului (art. II pct. 3) și să depună bilanțurile în 5 luni de la scadență pentru a nu fi declarate inactive (art. I pct. 3), cuantumul minim al capitalului social al unui SRL nou de 500 de lei (art. VI alin. 2), modificări privind cheltuielile deductibile cu firme care nu sunt din România (art. XII pct. 1), instituirea sistemul național integrat RO eProprietate de gestionare în scop fiscal a datelor despre bunurile imobile (art. XV) și multe altele.
Totuși, nu există măsuri care să prevadă anularea cetățeniei românilor din diaspora.
În ce condiții poate fi „anulată” cetățenia
Modul în care un român își poate pierde cetățenia este reglementat în legea 21/1991, modificată cel mai recent în 2025.
Legea cetățeniei române prevede, la Capitolul V, că cetățenia poate fi pierdută prin următoarele moduri:
- Cetățenia română se poate retrage persoanei care:
a) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în război;
b) are legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, este implicată în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism, a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care sunt amenințări la adresa securității naționale a României;
c) a obținut cetățenia română în mod fraudulos.
- Cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.
- Pentru motive temeinice, o persoană majoră poate renunța la cetățenie dacă:
a) nu e suspect sau inculpat într-o cauză penală, nu are de executat o pedeapsă penală;
b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor;
c) a dobândit ori a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.
- Alte cazuri de pierdere a cetățeniei române:
1. Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română dacă adoptatorii solicită asta, iar copilul dobândește cetățenia adoptatorului. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul, iar dacă adopția se anulează se consideră că minorul nu a pierdut niciodată cetățenia română.
2. În cazul copilului găsit pe teritoriul României, acesta este considerat cetățean român dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut. Copilul găsit poate pierde cetățenia română dacă până la 18 ani i s-a stabilit filiația (legătura de rudenie) față de ambii părinți, iar aceștia sunt cetățeni străini.
3. În cazul înlăturării legăturii de rudenie, legal, stabilite față de părintele sau părinții cetățeni români, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română, printr-o hotărâre judecătorească. Există excepții: copilul nu-și pierde cetățenia dacă a locuit legal peste 5 ani în România, dacă a devenit apatrid sau i s-a stabilit o legătură de rudenie cu alt cetățean român.
De asemenea, Constituția României prevede, în mod cert, că cetățenia română „nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere”.
Deci cetățenia unui român născut în România nu poate fi eliminată de autorități dacă acesta nu și-a plătit taxele.
Afirmațiile din postare sunt false. Nu există o ordonanță care să impună românilor din străinătate să plătească un impozit pe veniturile salariale din străinătate, iar autoritățile nu pot să retragă cetățenia unui român pentru că a fost plecat mai mult de șase luni în străinătate.
