România, al doilea stat european, după Ungaria lui Viktor Orban, care a pus conducere militară la spitale. Fruntaşi la restricții şi amenzi, dar codaşi la testări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cum arată România, la două luni de la apariţia primului caz de coronavirus? Autorităţile au luat printre cele mai severe măsuri împotriva răspândirii bolii din UE, iar poliţiştii au doborât toate recordurile la amenzi, în timp ce numărul testelor COVID-19 este extrem de mic. În plus, suntem al doilea stat european, după Ungaria unde zeci de spitale au fost preluate de Armată, care a pus conducere miltiară la conducerea unor unități medicale.
Cuprins:
Au trecut două luni de la primul caz de coronavirus înregistrat în România. Două luni și trei zile - ca să fim supercorecți.
Pe 26 februarie, un bărbat de 20 de ani din judeţul Gorj a fost diagnosticat cu COVID-19. Nu a avut simptome și s-a vindecat rapid.
Ce s-a întâmplat de atunci
- Prima măsură a fost închiderea școlilor, pe 11 martie.
- Pe 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă. În țara noastră erau atunci 168 de cazuri și nici un deces.
- După două zile, a fost publicată în Monitorul Oficial prima ordonanţă militară. Printre măsuri: închiderea restaurantelor, hotelurilor și barurilor și suspendarea activităților culturale, științifice, religioase sau sportive. La acea dată, erau 260 de cazuri și nici un deces.
- Pe 21 martie a intrat în vigoare a doua ordonanță militară, care interzicea ieșirea din casă noaptea fără un motiv întemeiat și fără declarație pe propria răspundere. De asemenea, se recomanda ca, pe timpul zilei, oamenii să stea în casă. Cabinetele stomatologice și mall-urile au fost închise. La acea dată erau 367 de cazuri și nici un deces.
- Pe 24 martie, a treia ordonanţă militară, cea mai severă. Libera circulație a populației a fost interzisă, cu câteva excepții, iar bătrânilor li s-a permis să iasă doar în intervalul 11.00-13.00 și doar pentru anumite activităţi. Oamenii au fost obligaţi să completeze o declaraţie pe proprie răspundere prin care să justifice deplasarea în afara locuinței. Tot în cadrul acestei ordonanțe s-a stabilit ca toate persoanele care vin în România să intre în izolare la domiciliu sau în carantină instituționalizată. Poliția și Jandarmeria primeau ajutorul Armatei, care a fost scoasă în stradă pentru a asigura respectarea măsurilor adoptate. Aceste măsuri dure au venit când se înregistrau 794 de cazuri și 12 decese.
- De atunci, au mai fost emise alte 6 ordonanțe militare, prin care s-au reglementat alte măsuri de prevenire a răspândirii virusului, cu un impact mai mic asupra populaţiei. Cea mai severă a fost ordonanța prin care amenzile au crescut considerabil, cea mai mică fiind de 2.000 de lei. Tot în această perioadă, autorităţile au închis parcurile din majoritatea oraşelor din România.
Restricţiile stabilite de autorităţile române au fost printre cele mai severe dintre toate cele 27 de state ale Uniunii Europene.
Ce măsuri au luat celelalte state din Uniunea Europeană
Doar Italia, Spania și Franța au mai luat măsuri comparabile cu cele din România, dar aceste trei țări sunt exact cele mai afectate din Europa, cu peste 160.000 de cazuri înregistrate și peste 23.000 de decese fiecare.
11.978 de cazuri de COVID-19 sunt înregistrate în România și 681 de decese.
Italia a fost prima care a luat măsura închiderii ţării, pe 9 martie. Cetăţenii nu mai aveau voie să iasă din casă decât dacă aveau un motiv întemeiat şi au fost obligaţi să completeze un document justificativ. Armata a fost scoasă în stradă pentru a ajuta Poliţia.
Este singura ţară din Europa care a mai anunţat că elevii vor reveni la şcoală abia în septembrie, aşa cum s-a întâmplat şi în România.
În Spania s-a instituit carantina pe 14 martie, după ce numărul cazurilor depăşise 42.000, iar 2.991 de persoane muriseră din cauza COVID-19.
Oamenii nu au fost obligaţi să aibă un document justificativ pentru a ieşi din casă, dar peste 240.000 de poliţişti şi 2.500 de militari s-au aflat pe străzi pentru a asigura respectarea măsurilor.
Franţa a decis închiderea ţării pe 17 martie. La fel ca România şi Italia, Franţa a hotărât ca persoanele să iasă din casă doar după ce completează un formular prin care să justifice motivul deplasării, dar nu a fost nevoie de intervenţia Armatei.
În celelalte ţări din UE, măsurile au fost mai relaxate, chiar dacă aproape peste tot s-a decis instituirea carantinei la nivel național.
Şcolile, restaurantele, barurile şi magazinele au fost închise, iar autorităţile din majoritatea ţărilor au apelat la responsabilitatea cetăţenilor.
În mai multe state, ieşirile în aer liber au fost recomandate, nu interzise, dar doar cu respectarea distanţării sociale.
Cea mai relaxată abordare a fost cea a Suediei, care nu a impus măsuri de carantinare şi a lăsat şcolile, magazinele şi restaurantele deschise.
Amenzi de aproape 100 de milioane de euro
Cu toate că președintele Klaus Iohannis i-a lăudat pe români pentru spiritul civic arătat în timpul stării de urgenţă, amenzile date de poliţişti pentru încălcarea ordonanţelor militare spun altceva.
Aproape 200.000 de amenzi a împărţit Poliţia Română în mai puţin de o lună, între 24 martie și 19 aprilie.
Raportat la populaţia ţării, ar rezulta că un român din 100 a fost amendat.
Suma adunată din amenzi în acea perioadă s-a ridicat la 78 de milioane de euro. Chiar dacă nu au mai fost publicate date în ultimele zile, e foarte probabil ca suma să se apropie acum de 100 de milioane de euro.
Amenzile-record din România au atras atenţia presei din străinătate. FOX News şi BBC au fost printre publicaţiile care au preluat această ştire.
Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate.Klaus Iohannis, preşedintele României:
Nu doar în România s-au dat multe amenzi. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat, în urmă cu o săptămână, că poliţia a dat peste 800.000 de amenzi, cele mai multe din Europa. Procentajul raportat la populație este un pic mai mare decât în România: 1,2%.
Diferenţa este că amenda minimă în Franţa este 135 de euro, adică 670 de lei, de 3 ori mai mică decât în România, deşi salariul mediu în Franţa este de 3 ori mai mare decât în ţara noastră.
Dezorganizarea din spitale
Măsurile draconice şi luate foarte repede, când în România nu erau foarte multe cazuri, nu ne-au ajutat să ţinem situaţia foarte bine sub control.
La puţin mai mult de o lună de la închiderea ţării, instaurată prin ordonanţa numărul 3 din 24 martie, am ajuns de la 794 de cazuri la 11.978 şi de la 12 decese la 681.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Pe lângă întoarcerea în ţară a sute de mii de români, un alt motiv important l-a reprezentat haosul din mai multe spitale din ţară.
Cel mai bun exemplu este cel de la Suceava, acolo unde Spitalul Judeţean a devenit un focar de infecţie din cauza unor erori manageriale în lanț.
Vasile Rîmbu, managerul spitalului, a fost demis şi înlocuit de o conducere militară, asigurată de generalul chirurg Ionel Oprea.
23% din totalul cazurilor de coronavirus din România se înregistrează în judeţul Suceava, adică 2.733 din 11.978.
Tot judeţul Suceava se află în carantină de pe data de 30 martie. Spitalul sucevean nu este singurul din România unde conducerea a fost preluată de Armată. Acest lucru s-a întâmplat ulterior şi la Deva, şi la Focşani, ţara noastră fiind singura din Uniunea Europeană care a aplicat asemenea măsuri.
123 de deceses-au înregistrat în judeţul Suceava din cauza COVID-19, cele mai multe din ţară. Pe locul 2 se află judeţul Hunedoara, cu 56 de decese.
Un alt motiv care a dus la escaladarea cazurilor a fost lipsa echipamentelor de protecţie pentru medici. Chiar preşedintele Iohannis a recunoscut ieri că rezervele de măşti, biocide sau medicamente erau reduse la startul epidemiei în România.
Ţara noastră a început să importe aceste echipamente foarte târziu, când cererea la nivel global era foarte mare. Această lentoare în achiziţia lor a dus la îmbolnăvirea multor cadre medicale, iar mulţi medici şi asistenţi
şi-au dat demisia.
Bâlbele guvernului
Lăudat mereu de Klaus Iohannis, Guvernul Orban a făcut mai multe gafe în aceste două luni.
- Mai întâi, fostul ministru al sănătăţii Victor Costache a declarat într-o emisiune TV că toată populaţia Bucureştiului va fi testată, fără ca această măsură să fie posibilă într-un timp atât de scurt. A doua zi, Ludovic Orban l-a forţat pe Costache să-şi dea demisia şi l-a numit pe Nelu Tătaru în locul acestuia.
- A urmat apoi acordul secret între MAI şi BOR, prin care poliţiştii erau însărcinaţi să ducă lumină credincioşilor în noaptea de Înviere. Anunţul a fost făcut de ministrul de interne, Marcel Vela, şi a venit la câteva ore după ce Iohannis le cerea oamenilor să rămână în casă de Paşte. A fost nevoie de o nouă intervenţie a preşedintelui pentru ca acordul MAI-BOR să pice.
- O altă bâlbă a fost ordinul emis de ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Ordinul a fost retras chiar a doua zi.
- Decizia de a stopa exporturile de cereale nu a fost primită bine nici de fermierii autohtoni, nici de Comisia Europeană. Măsura prezentată în Ordonanţa Militară nr. 8 a fost ulterior eliminată.
- Discuţiile legate de şomajul tehnic în rândul bugetarilor au adus noi controverse între miniştri. După ce Ludovic Orban şi ministrul muncii, Violeta Alexandru, au spus că ar fi normal ca şi bugetarii să intre în şomaj tehnic, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a ieşit şi a declarat că nu există un asemenea proiect.
- Şi ministrul educaţiei, Monica Anisie, s-a făcut de râs. Pe 9 martie a declarat că “nu e nici un motiv să se închidă şcolile, nu trebuie să intrăm în panică”. După doar câteva ore, premierul Orban anunţa că şcolile urmau să se închidă pe 11 martie.
Favoritisme pentru politicieni
Înaintea instaurării stării de urgenţă, pe 14 martie, sute de parlamentari şi consilieri liberali au fost testaţi preferenţial chiar la Palatul Parlamentului, într-o perioadă în care kiturile de teste erau insuficiente la nivel naţional.
Oficialii liberali au fost testaţi după ce s-a aflat că Vergil Chiţac, colegul lor constănţean, a fost depistat cu noul coronavirus. Şi acesta a beneficiat de un favor din partea autorităţilor.
El a fost transportat la spital cu o ambulanţă SMURD, refuzând să meargă cu izoleta. De asemenea, nu purta nici un fel de echipament de protecţie în momentul transportului.
Un alt caz care a scandalizat opinia publică a fost cel al Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen. Diagnosticat cu coronavirus, clericul în vârstă de 90 de ani a fost transferat cu un elicopter la Institutul Matei Balș. Măsură de care a mai beneficiat o singură persoană dintre toţi bolnavii din Suceava.
Locul 23 din 27 la teste
Dacă la amenzi și bâlbe suntem fruntași, rămânem codași la numărul de teste efectuate.
România se află pe locul 23 între ţările din Uniunea Europeană, cu 7.813 teste la un milion de locuitori. Doar Franţa, Ungaria, Grecia şi Bulgaria se află sub noi.
Nici la numărul de decese la milionul de locuitori nu stăm bine. Dacă ne comparăm cu ţările din fostul bloc comunist care sunt acum în UE, doar Slovenia şi Estonia stau mai prost decât noi, deşi în nici unul dintre aceste state nu s-au luat măsuri de prevenire atât de severe cum s-au luat în România.
Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi și cu soluții bune, iar acum urmează să dăm și noi exemple, noi, simplii cetățeni.Klaus Iohannis, preşedintele României
