Românii ies la urne pe 24 noiembrie pentru a vota noul președinte, după cei 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară, se va organiza un al doilea tur de scrutin, pe 8 decembrie.
Cuprins:
Președintele este cel care reprezintă statul român pe plan extern și are atribuții în domenii-cheie precum apărarea națională, fiind comandant suprem al forțelor armate, siguranța națională (convoacă CSAT) și politica externă. De asemenea, șeful statului numește premierul și promulgă legi.
Rolul președintelui este definit de Constituție: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.
Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. De asemenea, revocă şi numeşte, la propunerea premierului, membrii Guvernului.
Preşedintele poate participa la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, dar și în alte situaţii, dacă premierul cere acest lucru. În acest caz, șeful statului prezidează ședința.
Președintele este și cel care promulgă legile după adoptarea lor în Parlament, dar nu mai târziu de 20 de zile. „Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii”, scrie în Constituție.
Preşedintele poate cere poporului să voteze la referendum probleme de interes naţional și are dreptul să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile.
În politica externă, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le trimite Parlamentului pentru ratificare „într-un termen rezonabil”.
Tot șeful statului acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Preşedintele României mai îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
Șeful statului este ales pentru un mandat de cinci ani, iar o persoană poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate consecutive.
În primăvară, președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat expiră pe 21 decembrie, și-a depus declarația de avere pe anul 2023. Pentru funcția pe care o deține, Klaus Iohannis a încasat în anul fiscal 2023 un salariu de 187.000 de lei net, adică 37.000 de euro anual, ceea ce înseamnă 3.100 de euro lunar net, adică „bani în mână”.
După ce va pleca de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis are dreptul la o indemnizație de fost șef de stat, care în prezent este de circa 17.000 de lei pe lună, adică 3.400 de euro lunar.
Pe durata mandatului prezidențial, în afara indemnizației lunare, șeful statului are dreptul, potrivit Constituției, la o serie de beneficii.
IulianH6 23.11.2024, 13:29
6 case, palatul împăratului, pensie specială, pensie de profesor, îndemnizatie de fost turist, si alte privilegii într-o țară bananieră cu o multime de ignoranti servili care întretin sisteme asemănătoare faraonismului, monarhiei. Halal
BONY 23.11.2024, 15:14
Pentru acest articol era foarte bine sa fi fost consultat dl.A.Zegrean care a mai adaugat la Constitutie alte atributii pentru Basescu,mostenite de Iohannis si probabil de viitorul presedinte.
59Ghe19 24.11.2024, 12:21
Indemnizatia de fost presedinte este mai mare decat salariul de presedinte?. Sa tot fii bugetar in Romania, pe urma trebuie numai sa te rogi sa traiesti cat Iliescu, nu-i asa?.