Cuprins:
Prima suspendare a lui Traian Băsescu
În 2007, scena politică a cunoscut o premieră postdecembristă. Într-o ședință comună din 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă, și 10 abțineri. Omul din spatele primei suspendări era omul de afaceri Dan Voiculescu, la acea vreme lider al Partidului Conservator.
Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională a luat act de decizia Parlamentului României. Publicarea Hotărârii Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial înseamnă automat că Nicolae Văcăroiu devenea şef interimar al statului.
Văcăroiu a decis la acea vreme că își va desfășura activitatea din biroul de la Senat și că nu vrea la Cotroceni, după cum nota BBC România. Mandatul lui Văcăroiu de șef al statului nu s-a remarcat prin vreo decizie controversată, singura temă mai delicată fiind cea legată de posibilitatea retragerii trupelor române din Irak.
Văcăroiu a precizat public, după terminarea mandatului de interimar, că la ședința de CSAT la care a fost și el prezent nu s-a discutat de tema Irakului, după cum nota Hotnews în mai 2007. Subiectul era unul fierbinte din moment ce cu aproape un an înainte, premierul și ministrul apărării, Călin Popescu Tăriceanu, respectiv Theodor Atanasiu, ceruseră retragerea trupelor, dar în ședința CSAT a fost respinsă solicitarea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6ae1566595b19696525c04d1d9a9cd75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/nicolae-vacaroiu-agerpres9949009-1024x777.jpeg)
Tot de momentul suspendării din 2007 ține și una din promisiunile nerespectate de Traian Băsescu. Cu două zile înainte de suspendare, Traian Băsescu a subliniat că dacă va trece solicitarea pregătită de PSD, atunci el își dă demisia în cinci minute. Nu și-a mai dat-o. La votul popular, 75% dintre cei care au mers la urne au votat împotriva demiterii. Așa că referendumul din 19 mai a fost un succes al lui Băsescu. Pe 23 mai 2007, Traian Băsescu se întorcea la Cotroceni.
Asalt asupra instituțiilor în 2012
Mult mai tensionat a fost momentul suspendării din 2012, când președinte interimar a ajuns Crin Antonescu. Uniunea Social Liberală (formată din PSD, PNL, PC și UNPR) a dus la începutul lunii iulie o ofensivă împotriva mai multor instituții, înlocuind la foc-automat mai mulți lideri. Printre cei schimbați au fost Roberta Anastase la Camera Deputaților, cu Valeriu Zgonea, Vasile Blaga la Senat, de Crin Antonescu, demis Avocatul Poporului și pus interimar Valer Dorneanu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a19013d5264bd887d067499dec4fa8c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/crin-antonescu-agerpres15595889-1024x682.jpeg)
Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, iar referendumul pentru demitere a fost stabilit pe 29 iulie. Din funcția de șef al Senatului, Crin Antonescu a preluat interimatul la Cotroceni. 49 de zile a deținut funcția de președinte interimar al României, timp în care a avut zece declarații de presă și zece interviuri la TV, și-a făcut cărți de vizită adaptate pentru noua funcție, iar unul din cele mai cunoscute momente a fost dialogul cu cei de la FMI. Pe 8 august, Antonescu, flancat de Florin Georgescu, s-a văzut cu delegația FMI, când a făcut deja celebra precizare că demnitarul era „tatăl și mama” relației dintre FMI și România.
Antonescu a părăsit interimatul după ce referendumul de demitere a lui Băsescu a căzut, din rațiuni de neatingere a cvorumului, însă procentul a fost covârșitor împotriva fostului președinte. De altfel, Băsescu își îndemnase susținătorii să nu iasă la vot, ci să boicoteze. Pe 27 august, Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni, după o perioadă în care opinia publică se obișnuise cu conferințele susținute în fața unui garaj și cu tricourile sale bleu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0cd6b070886de4aa6c4cd359190bd33f.jpg)
Interimatul lui Bolojan, cel mai lung
Ilie Bolojan ar urma să dețină șefia interimară a statului până când Curtea Constituțională va valida rezultatul alegerilor pentru prezidențiale. Cum al doilea tur este pe 18 mai, cu toată procedura ulterioară de numărare și trimitere a documentelor, validarea ar putea fi în săptămână 19-26 mai, dacă nu apar, din nou, probleme.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/inid284536inquamphotosgeorgecalin-1024x683.jpg)
Practic, Ilie Bolojan urmează să fie cel mai „longeviv” președinte interimar al României, în condițiile în care va sta circa 100 de zile în această funcție, inclusiv în care primul și al doilea tur pentru prezidențiale va fi fără probleme de această dată, spre deosebire de momentul decembrie 2024.
Fotografii: Inquam Photos / Octav Ganea, Hepta
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_12be16174928c1de7d1582f9b566c51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_c22d5bbdea50c385ca5dcfa1eee92313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bf523419ddb97e9f5a846b33a40986df.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d9dd2225c49c5a8bbb0cb08d6a3e405d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a407cbba587648b9910fd793e53d8abd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_456f754bcff8b3c3bd856c8b9e766a1f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_81406e51fef451c527c93a92a893c471.jpg)