Guvernul României va adopta bugetul de stat pentru anul 2026 abia la începutul lunii martie. Această întârziere majoră are un efect imediat asupra funcționării statului: pe parcursul întregului prim trimestru, o mare parte a cheltuielilor publice va fi strict limitată la media lunară a execuției de anul trecut, relatează Profit.ro.
Adoptarea bugetului după începerea exercițiului financiar a devenit o obișnuință în ultimii ani - în 2025 acesta a fost aprobat în februarie, iar în 2021, tot în martie, însă anul acesta, mizele și blocajele sunt diferite.
Potrivit surselor guvernamentale, procesul de elaborare s-a lovit de două obstacole majore:
Executivul prioritizează o construcție bugetară marcată de un control strict al cheltuielilor.
Obiectivul asumat este reducerea deficitului la 6,2% din PIB în 2026, nivel agreat cu Comisia Europeană. Atingerea acestei ținte este vitală pentru a menține încrederea piețelor financiare și pentru a permite statului să se împrumute la dobânzi mai mici.
În paralel, Guvernul trebuie să mențină un nivel ridicat al investițiilor, aflate sub presiunea timpului: până la 31 august 2026, România trebuie să închidă toate proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În ciuda dificultăților actuale de planificare, datele pentru anul precedent arată o consolidare fiscală mai bună decât estimările. Ministerul Finanțelor a raportat la finalul lunii ianuarie că România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB (146 miliarde de lei).
Această cifră reprezintă:
Performanța bugetară din 2025 a fost susținută de încasări mai mari din taxe și impozite, dar și de o mutare strategică a unor proiecte de pe componenta de împrumuturi a PNRR pe cea de granturi (fonduri nerambursabile).