Legea promulgată de șeful statului prevede că „începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinatate, precum şi cei cu domiciliul în străinatate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinatate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular”.
Legea mai prevede şi formulele de calcul pentru numărul total al alegătorilor în listele electorale existente în secţia de votare, de pe listele electorale permanente şi suplimentare, care s-au prezentat la urne, care au votat prin intermediul urnei speciale, prevăzuţi în listele electorale din circumscripţia electorală.
În România sunt, în prezent, 18.863.690 de cetăţeni cu drept de vot sunt înscrişi în Registrul electoral, cu 2.780 mai puţini faţă de 10 aprilie, potrivit unui comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
Potrivit AEP, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.250.836 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 612.854 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS. În plus, din totalul celor care au domiciliul sau reşedinţa în ţară, 8.804.851 sunt bărbaţi şi 9.445.985 femei. Din cifra totală a celor cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. 10.473.716 sunt în mediul urban, iar restul de 7.777.120 în cel rural.
Citește și: VIDEO/”Mi-e frică, mami, că o să mor. Du-mă acasă”. Realitatea din spatele unui strigăt, o ”greșeală” într-un spital din România…