Românii văd 2025 ca un an al rezistenței: majoritatea au avut un an bun personal, dar cred că a fost unul rău pentru țară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul 2025 este resimțit de români mai degrabă ca o perioadă de rezistență și adaptare, nu ca una a progresului. Potrivit unui sondaj național realizat de IRES, deși 68% dintre respondenți afirmă că, la nivel personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România.
Cuprins:
Această discrepanță evidențiază faptul că majoritatea populației a reușit să se descurce individual, însă fără convingerea că țara se îndreaptă într-o direcție bună.
Situația economică a țării, principala sursă de stres a românilor în 2025
Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice au creat un climat social dominat de scepticism și adaptare forțată.
Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică și socială și de o scădere accentuată a încrederii în instituții.
Chiar dacă mulți români își gestionează viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării rămâne profund negativă.
Economia este principala sursă de stres, iar politicile publice sunt criticate nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare.
Astfel, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre concluziile-cheie ale anului 2025.
Evaluarea vieții personale și starea de bine în 2025
Nivelul de satisfacție față de propria viață este în scădere comparativ cu anii anteriori: doar jumătate dintre români se declară mulțumiți, iar aproape tot atâția se spun nemulțumiți, semn al unei erodări a sentimentului de stabilitate personală.
Deși majoritatea respondenților descriu anul 2025 drept bun sau foarte bun pentru ei personal, aproximativ o treime îl apreciază negativ. Această distribuție reflectă o capacitate de adaptare și reziliență individuală, chiar și într-un context general dificil.
Comparativ cu 2024, o proporție semnificativă a populației percepe situația financiară ca fiind mai proastă (42%), peste jumătate declară un nivel mai ridicat de stres (51%), iar starea emoțională și fizică s-a deteriorat pentru mulți (52%).
Viața de familie rămâne însă un factor relativ stabil, cu mai puține evaluări negative, funcționând ca un important mecanism de sprijin.
Sondajul arată și o coexistență a experiențelor pozitive și negative: majoritatea respondenților afirmă că au avut cel puțin o bucurie importantă în 2025, însă peste jumătate au trecut și prin momente de tristețe semnificativă.
Doar o minoritate consideră că anul a adus realizări sau succese majore, personale ori profesionale, ceea ce conturează 2025 mai degrabă ca un an al supraviețuirii decât al progresului.
Provocările personale
Printre principalele provocări personale menționate se numără îngrijorările legate de viitor, problemele de sănătate, teama generată de războiul din Ucraina, dificultățile financiare și direcția în care se îndreaptă România.
Din perspectiva echilibrului emoțional, situația economică este factorul dominant de stres: peste 70% dintre respondenți spun că aceasta le-a afectat semnificativ starea psihică, urmată de contextul politic intern, radicalizarea discursului public, lipsa surselor de informare credibile și conflictul din Ucraina.
Toate acestea indică un climat general de insecuritate economică, politică, informațională și geopolitică.
Românii cred că țara merge într-o direcție greșită
O majoritate covârșitoare a românilor consideră că țara merge într-o direcție greșită (72%), doar un sfert fiind de părere că lucrurile evoluează pozitiv.
Tinerii, persoanele cu studii superioare și cei din mediul urban sunt ceva mai puțin negativi, în timp ce respondenții mai în vârstă, cei din mediul rural și cei cu nivel scăzut de educație sunt mult mai critici.
Aproape două treimi dintre participanți (63%) apreciază că 2025 a fost un an prost pentru România, în contrast evident cu evaluarea mai favorabilă a propriei situații (68%).
Comparativ cu 2024, majoritatea românilor consideră că economia s-a înrăutățit, calitatea guvernării și a vieții politice a scăzut, iar nivelul corupției a crescut. Relațiile internaționale ale României sunt evaluate ceva mai bine, fiind singurul capitol perceput relativ pozitiv.
Guvernare, legitimitate și reforme
Anul 2025 a fost puternic influențat de anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. La un an distanță, 61% dintre respondenți consideră această decizie greșită.
Deși unii spun că au înțeles motivele, majoritatea afirmă că explicațiile publice au fost insuficiente și lipsite de transparență, ceea ce indică o criză de legitimitate și încredere în procesul decizional.
Reformele guvernamentale privind administrația publică și reducerea cheltuielilor bugetare sunt evaluate preponderent ca ineficiente.
Există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă mai întâi cheltuielile înainte de a crește taxele, iar peste jumătate dintre respondenți consideră că reformele nu sunt distribuite echitabil.
Cu toate acestea, două treimi cred că reformele sunt necesare pentru sănătatea economiei pe termen lung, iar peste jumătate apreciază direcția acestora ca fiind corectă, deși comunicarea motivelor rămâne controversată.
Politicienii sunt pe ultimul loc în topul încrederii
Impactul reformelor asupra nivelului de trai este perceput ca negativ de aproximativ jumătate dintre respondenți, în timp ce doar o minoritate resimte efecte pozitive.
În paralel, criza de încredere în clasa politică se adâncește: politicienii se află pe ultimul loc în topul încrederii, cu doar 8% în 2025.
În schimb, profesiile asociate cu protecția și serviciile publice - precum profesorii, medicii, pompierii sau militarii - se bucură de cea mai mare apreciere.
În plan politic, doar patru partide depășesc pragul de 10% în intențiile de vot: AUR (36%), PSD (21%), PNL (18%) și USR (11%), restul formațiunilor situându-se sub pragul parlamentar. Aceste date reflectă un an dominat de incertitudine, neîncredere și adaptare, mai degrabă decât de speranță și progres.
