Rușii acuză că războiul cu Ucraina le-a înrăutățit viața, însă susțin măsurile agresive împotriva Kievului

Cuprins:

Rușii se confruntă cu dificultăți economice

Sondajul, realizat în februarie 2025, arată că 54% dintre respondenți au raportat efecte adverse ale conflictului, în timp ce doar 9% au spus că le-a îmbunătățit viața. Alți 32% au spus că nu au observat niciun impact semnificativ. Cifrele evidențiază o nemulțumire tot mai mare a publicului față de consecințele economice și sociale ale războiului, intrat în al treilea an.

Dificultățile economice au fost un factor-cheie care modelează sentimentul public. Sondajul a arătat că 36% dintre respondenți au raportat o deteriorare a situației lor financiare, față de 27% în septembrie 2024. Dintre rușii care muncesc, 40% au declarat că au fost forțați să lucreze mai multe ore pentru a se întreține, în timp ce doar 6% au experimentat o reducere a volumului de muncă. Creșterea inflației și a presiunilor economice i-a împiedicat pe mulți ruși să-și mențină nivelul de trai.

Spre exemplu, în ianuarie, mai mulți ruși pe rit vechi au admis că nu-și mai permit să-și cumpere brazi de Crăciun, din cauza problemelor financiare.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Cheltuielile cu apărarea nu mai reprezintă o prioritate

Pe măsură ce costurile războiului cresc, sprijinul pentru cheltuielile militare ca prioritate națională a scăzut. Ponderea respondenților care consideră că apărarea ar trebui să aibă prioritate privind cheltuielile guvernului a scăzut de la 43% în septembrie 2024 la 36% în februarie 2025.

Între timp, ponderea celor care acordă prioritate cheltuielile sociale a crescut de la 38% la 48%, reflectând schimbările de atitudine pe fondul adâncirii dificultăților economice.

În ciuda acestor preocupări, societatea rusă rămâne divizată în privința războiului propriu-zis. Sondajul a constatat că 52% dintre respondenți susțin în continuare invazia, în timp ce 48% nu o aprobă.

Unul dintre punctele-cheie de dispută este dacă forțele ruse ar trebui să se retragă din Ucraina fără a atinge obiectivele declarate ale guvernului. În februarie 2025, 41% au susținut o retragere, în scădere de la 50% în septembrie 2024.

Rușii susțin escaladarea războiului cu Ucraina

Cercetătorii sugerează că declinul este legat de evoluțiile recente pe câmpul de luptă, deoarece forțele ruse au realizat mici câștiguri teritoriale. Aceste progrese au întărit credința în rândul unor cetățeni că victoria este la îndemână, reducând presiunea pentru o înțelegere negociată.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Opiniile cu privire la cel mai bun mod de a pune capăt războiului rămân extrem de polarizate. Sondajul a constatat că 26% dintre respondenți susțin escaladarea, inclusiv mobilizarea, extinderea teritorială sau alte măsuri agresive.

În schimb, 23% susțin detensionarea prin mijloace diplomatice, cum ar fi negocieri, retragerea trupelor sau acorduri cu liderii occidentali, inclusiv cu președintele american Donald Trump. Alți 29% sunt nesiguri cu privire la cel mai bun curs de acțiune, în timp ce 17% consideră că situația ar trebui să rămână neschimbată.

Vladimir Putin deține cheia

Percepțiile asupra influenței externe modelează, de asemenea, așteptările pentru rezolvarea războiului.

Respondenții care consideră că rezultatul conflictului este dependent de figuri precum Trump sau președintele chinez Xi Jinping au avut mai multe șanse să anticipeze o soluție în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin rămâne figura cel mai des citată în discuțiile despre cum s-ar putea termina războiul.

Amintim că, în urmă cu două săptămâni, Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin timp de 90 de minute, cu privire la un acord de pace între Rusia și Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News