Legea, concepută pentru a pune „legislaţia electorală în acord cu noile norme ale Constituţiei”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituţional din vara lui 2020.
La referendumul de anul trecut a fost votat un amendament controversat care permite menţinerea la putere a lui Putin, în vârstă de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.
Textul votat de deputați arată că limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricţie nu se aplică celor care ocupau postul de şef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituţiei”.
Practic, noua lege resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin și îi dă dreptul să candideze din nou la șefia statului.
Putin se află la putere din 2020. El s-a retras la sfârşitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, și l-a instalat la Kremlin pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales preşedinte în 2012.
Căsătoria doar între bărbat și femeie, introdusă în Constituție
De asemenea, revizuirea votată în vara lui 2020 introduce în Constituţie principii conservatoare susţinute de preşedinte, precum credinţa în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat şi femeie, educaţia patriotică, dar și garanţii sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.
Referendumul s-a desfăşurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, iar rezultatul s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.
De cealaltă parte, opozantul Aleksei Navalnîi, cel mai mare critic al lui Putin, a calificat acest referendum drept o „minciună uriaşă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranităţii poporului rus.
Foto: Epa