Schema de evaziune fiscală în care a fost implicată Maria Monica Peterson Dăscălița, femeia care primește 120.000 de euro pe lună chirie de la Eximbank
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Femeia care încasează 120.000 de euro lunar de la fosta Eximbank (actuala Exim - Banca Românească), cu titlu de chirie pe sediul din Kiseleff al băncii de stat, a scăpat de răspunderea penală printr-un artificiu juridic care a dus la constatarea prescripției pentru evaziune fiscală.
Cuprins:
Avea interdicție de a fi fondator, administrator sau director de firmă
Curtea de Apel București dispus, pe data de 10 ianuarie 2023, încetarea procesului penal cu privire la Maria Monica Peterson-Dăscălița, după ce a considerat că Decretul Prezidențial prin care se instituia starea de urgență pe timpul pandemiei nu întrerupe cursul prescripției,
În alte cazuri soluția a fost fix pe dos, cum s-a întâmplat în dosarul de abuz în serviciu al fostului manager al Spitalului Malaxa, Florin Adrian Secureanu. Aceeași instanță a constatat că respectivul decret prezidențial întrerupe cursul prescripției.
Pe 11 martie 2020, Maria Monica Peterson-Dăscălița fusese condamnată de Tribunalul București la 1 an de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Femeia a scăpat de pușcărie, după ce a recunoscut faptele și a achitat prejudiciul de peste 70.000 de euro.
Potrivit hotărârii pe fond, Maria Monica Peterson-Dăscălița avea ca pedeapsă accesorie interdicția de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant al unei societăți comerciale, după ce a făcut evaziune fiscală în formă continuată la SC Kiseleff Property SRL în perioada 26 mai 2014 - 31 octombrie 2014.
Firma Kiseleff Property SRL era deținută de soțul ei, cetățeanul australian Peter Peterson, iar Maria Monica Peterson-Dăscălița deținea calitatea de reprezentant.
Societatea comercială a fost radiată pe data de 6 octombrie 2022, înaintea pronunțării deciziei definitive.
Numai că afacerista mai are o firmă, SC Spirmina Corporation SRL, pe care a deschis-o în 2020 și care funcționează în continuare.
Cum s-a îmbogățit Dăscălița din afacerea cu Eximbank
Tocmai artificiul juridic prin care judecătorii au constatat prescripția faptelor de evaziune fiscală în cazul Mariei Monica Peterson-Dăscălița a fost cel care i-a permis femeii să facă afaceri în continuare.
Datele de pe portalul ListaFirme.ro arată că, în 2024, Peterson-Dăscălița a avut:
- O cifră de afaceri de 12.368.866 de lei
- Un profit net de 6.032.107 lei
- Datorii de 5.514.412 lei
- Un număr de 6 angajați.
Maria Monica Peterson-Dăscălița a fost implicată într-o schemă de evaziune fiscală alături de mai multe firme deținute de inculpații Gabriel Orlando Constantinescu, Tănase Bocioanca, Ioan Răzvan Cârstocea și Ștefan Valentin Dincă.
Pe scurt, procurorii au reținut în rechizitoriu că, în perioada 2011-2014 inculpații au emis zeci de facturi fictive în scopul diminuării bazei de impozitare.
„Fapta inculpatei (Dăscălița Monica Maria - n.r.) care, în perioada 26.05.2014 - 31.10.2014, în calitate de reprezentant legal (împuternicită de administratorul persoană juridică) al S.C. Kiseleff Property S.R.L., în vederea sustragerii de la impunerea şi plata obligaţiilor fiscale de către această societate, a înregistrat în evidenţele contabile şi a raportat organelor fiscale operaţiuni comerciale nereale, constând în achiziţii fictive de la furnizorul (…)., prin care a creat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în cuantum de 488.168 lei, respectiv 109.834 echivalent în euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată”, se arată în rechizitoriu.
Două soluții diferite din aceeași situație de fapt
Pe data de 10 ianuarie 2023, Curtea de Apel București a constatat intervenția prescripției și a dispus încetarea procesului penal cu privire la toți inculpații.
Cum ultima faptă de evaziune fiscală a Mariei Monica Peterson-Dăscălița data din 31 octombrie 2014, iar termenul de prescripție e de 8 ani, dreptul statului de a o trage la răspundere penală s-a împlinit pe 31 octombrie 2022.
Până la împlinirea acestui termen a intervenit o cauză de suspendare a prescripției, anume Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență în timpul pandemiei, emis pe 16 martie 2020, care ar fi făcut ca în cazul tuturor inculpaților să curgă un nou termen de prescripție.
De exemplu, pe data de 8 mai 2023, Curtea de Apel București l-a trimis la pușcărie pe fostul manager al Spitalului Malaxa, Florin Adrian Secureanu, tocmai pentru că Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență a întrerupt cursul prescripției.
Iată ce reținea instanța în Hotărârea nr. 934/2023:
- „Conform art. 43 alin. 8 din din decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat in Monitorul Oficial la data de 16.03.2020, pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă.
- În prezenta cauză, din actele dosarului de urmărire penală rezultă pe durata stării de urgență nu au fost efectuate acte de urmărire penală, conform dispozițiilor decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020.
- Conform art. 156 Cod penal cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.
- Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.
- În prezenta cauză, în contextul celor arătate, în raport de dispozițiile art. 156 Cod penal și dispozițiile decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020, cursul termenului de prescriptie a fost suspendat între 16.03.2020 și 14.05.2020”, se arată în documentul citat.
Judecătorii: Decretul Președintelui a depășit cadrul legal
În cazul Mariei Monica Peterson-Dăscălița, judecătorii au reținut că procesul penal ar fi continuat și pe perioada stării de urgență, astfel că nu a fost întrerupt cursul prescripției, potrivit Hotărârii nr. 35/2023:
- „În ce priveşte aspectul pus în discuţie la ultimul termen de judecată referitor la suspendarea cursului prescripţiei penale, Curtea constată că în cauză nu a intervenit suspendarea cursului prescripţiei penale ca urmare a Decretul Președintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020 (…) având în vedere că decretele Preşedintelui nu se încadrează noțiunea de dispoziţie legală, ca şi cauză de suspendare a prescripţiei răspunderii penale, faţă de calificarea dată acestora prin decizia Curţii Constituţionale nr. 152 din 06.05.2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 387 din 13.05.2020, aceea de act administrativ cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii, care nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege.
- În ceea ce priveşte legalitatea acestor Decrete, Curtea Constituţională a arătat că sunt emise sub condiţia rezolutorie de a fi aprobate prin hotărâre a Parlamentului, neîndeplinirea condiţiei atrăgând revocarea de îndată a decretului şi încetarea aplicabilității măsurilor dispuse.
- Or, Curtea Constituţională a arătat că măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate directă dispuse prin cele două decrete ale Preşedintelui (printre care şi suspendarea de drept a proceselor penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, inclusiv a celor aflate în procedură în camera preliminară), nu sunt prevăzute de art. 26 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 şi constituie, în mod expres (…) sau implicit, derogări de la legislaţia în vigoare la momentul instituirii stării de urgenţă.
- Dar Preşedintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziţii legale sau, pe de altă parte, modificarea şi completarea unor legi, dispoziţiile sale având impact asupra unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiţie etc.) - paragraful 101.
- În plus, Parlamentul s-a limitat să încuviinţeze măsura, fără a-şi îndeplini obligaţia de a verifica respectarea exigenţelor pe care Constituţia şi legea le impun decretului Preşedintelui şi de a sancţiona exercitarea ultra vires a competenţelor legale (paragraful 106), deşi Preşedintele şi-a exercitat atribuţia constituţională prin depăşirea cadrului legal (paragraful 104).
- Pentru aceste motive Curtea de Apel constată că Decretul Preşedintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020, (…) nu se încadrează noțiunea de dispoziţie legală, ca şi cauză de suspendare a prescripţiei răspunderii penale.
- În ceea ce privește în noțiunea de împrejurare de neprevăzut sau de neînlăturat, ca şi cauză de suspendare a prescripţiei răspunderii penale, considerăm că starea de urgență decretată prin Decretul Președintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020 şi prin Decretul Președintelui nr. 240/2020 din 14.04.2020 nu intră în această noțiune, având în vedere că activitatea instanțelor, dar și al parchetelor s-a desfășurat în continuare, chiar dacă limitat, iar dreptul la circulație a existat, chiar dacă a trebuit justificat printr-o declarație, aspect care era cunoscut publicului larg, starea de urgență nefiind o cauză insurmontabilă de a participa la procesul penal.
- De altfel, este de notorietate că decretarea stării de urgență nu a fost nici o împrejurare de neprevăzut sau de neînlăturat, cât timp este de notorietate că activitatea instanțelor a continuat cu judecarea anumitor cauze ce au fost exceptate prin decrete de la suspendare (ex. infracţiunile flagrante, infracţiunea de spălare a banilor etc, măsuri preventive).
- Pentru aceste motive, Curtea constată că nu a intervenit suspendarea cursului prescripţiei penale ca urmare a Decretul Președintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020”, se arată în Hotărârea 35/2023 a Curții de Apel București.
Premierul Ilie Bolojan a criticat dur situația unei clădiri de stat închiriată de RA-APPS unei firme private, care ulterior a subînchiriat-o unei bănci de stat la un preț mult mai mare. Banca de stat este Eximbank, iar firma privată este Spirmina Corporation, deținută de Maria Monica Peterson-Dăscălița.
Eximbank plătește firmei private aproximativ 120.000 de euro lunar, în timp ce aceasta din urmă achită RA-APPS doar 60.000 de euro pe lună. Diferența de aproape 60.000 de euro lunar reprezintă profitul afaceristei Peterson-Dăscălița.
