O secție de votare din Germania se află în cabinetul unui medic român! În locul paturilor și al echipamentului medical sunt cabinele de vot
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ileana Vogel, o doctoriță româncă, a organizat o secție de votare în cabinetul ei de ortopedie din orașul german Usingen, landul Hessen, la 34 de kilometri distanță de Frankfurt am Main.
Cuprins:
Joi, cu o seară înainte să înceapă turul întâi al alegerilor prezidențiale în diaspora, comisia de votare din Usingen mută echipamentul medical, paturile, birourile, calculatoarele, scaunele și aranjează masa la care va sta comisia.
Personalul medical de la clinica doctoriței Vogel scoate paturile de acupunctură din cabinet și amenajează în locul lor cabinele de votare.
Ileana Vogel se urcă în mașină împreună cu asistenta ei și merge la Primăria din Usingen ca să ia urnele de vot. Toți cei de acolo o cunosc, pentru că ea s-a ocupat de relația cu autoritățile germane și de organizarea birocratică a secției din Usingen.
Doctorița Ileana Vogel, născută Niculescu, trăiește de 26 de ani în Germania și are cetățenie germană. Și-a redobândit cetățenia română în 2008, atunci când s-a schimbat legea care o obliga să aleagă între cetățenia română și cea germană dacă voia să practice medicina.
Deși și-a redobândit cetățenia română și are o hârtie doveditoare de la Consulatul din München, funcționarii publici n-au găsit-o în baza de date atunci când s-a întors în România să-și facă buletin.
Deși nu are buletin românesc și nu poate vota, Ileana Vogel face parte din grupul de voluntari români care s-au ocupat de organizarea celor șase secții de votare din zona Rin-Main, unde sunt înregistrați 63.064 de români cu drept de vot.
A plecat din țară din cauza corupției
Ileana Vogel s-a născut în 1970 la Brașov, într-o familie amestecată de sași, maghiari, slovaci și olteni – bunica ei vorbea limbile maghiară, germană și română. Avea 19 ani la Revoluție atunci când a ieșit pe străzile din Brașov să protesteze. Era studentă la Medicină la București atunci când au început Mineriadele. Mergea acasă la mătușa ei atunci când minerii au scos pietrele din caldarâm și au aruncat după ea.
„Am avut colegi, studenți la Medicină, care au fost bătuți în spital – minerii au intrat și în spitale“, povestește Ileana. Unul dintre colegii ei, care a fost bătut laolaltă cu pacienții lui, a cerut azil politic în Germania. Nu i-au recunoscut diploma și s-a mutat în Canada după doi ani, dar nici acolo nu i-au recunoscut-o. A început să practice medicina din nou abia după 24 de ani.
Ileana era în anul III la Medicină când a început să aplice la facultăți din Germania. Făcuse opt ani de școală germană la Brașov, așa că vorbea bine limba. Simțea că nu poate fi medic într-o țară în care studenții la Medicină copiază la examene și asta li se pare normal.
„Dar ce o să faceți când o să aveți un pacient și n-o să știți ce problemă are?“, îi întreba Ileana. Colegii ei ridicau din umeri. „Tot acest context și corupția generalizată; nu conta ce învățai, că tu știai că ăla are pile, ăla cumpără examenele. Și m-am gândit: «Eu ce fac aici?».“
A renunțat la cetățenia română ca să poată profesa
A fost acceptată la Facultatea de Medicină din Frankfurt am Main și a repetat anul III ca să poată recupera diferențele. După ce a terminat, a lucrat opt ani în diverse spitale din Germania: a făcut un an de chirurgie generală, a lucrat într-o secție de arși și pe Salvare, ca medic de urgență. Are două specializări: ortopedie și chirurgie-traumatologie.
„Eu mi-am dorit ortopedia. Am jucat volei de performanță și am terminat mate-fizică pe vremea comunismului, specializarea «prelucrător prin așchiere», adică strungar. Și combinația între sport, strungar și medicină dă ortopedie.“
Ileana Vogel:
După opt ani, a avut dreptul să ceară cetățenia germană și să primească approbation-ul care îi permitea să fie doctor cu drepturi depline pe teritoriul Germaniei. „Am fost apatrid jumătate de an, o senzație ciudată. Când am ajuns în România, mi-au cerut viză să intru în țară. Nu mi s-a părut normal să renunț la cetățenia română, dar asta a fost legislația și pentru mine a fost mai important să-mi pot face meseria.“
„În medicina românească a fost din ce în ce mai rău“
Copiii Ilenei, fiica de 21 de ani și băiatul de 13, au primit cetățenia în 2008, odată cu mama lor, dar nici ei nu au acte românești, deși fata e studentă în anul I la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Ambii copii au învățat limba română de la bunicii din Brașov (soțul Ilenei și tatăl copiilor e german), dar amândoi scriu cu dificultate.
Acum 10 ani, când Ileana a deschis cabinetul de ortopedie, nu vorbea aproape deloc limba română la serviciu. De trei-patru ani, de când numărul românilor din Germania a crescut, vorbește zilnic românește: majoritatea pacienților ei sunt români.
„Eu am o formare germană, dar am avut constant un puls a ce se întâmplă în medicina românească. N-a fost din ce în ce mai bine, cum mă așteptam, ci din ce în ce mai rău. Colegii mei de facultate pe care eu îi cunoșteam și știam că sunt buni au plecat cam toți. Majoritatea celor care au rămas sunt cei care copiau în facultate”, spune medicul.
Văd diferențele dintre România și Germania – mai ales în ortopedie diferențele sunt enorme, pentru că aici trebuie aparatură multă. Plus că și mentalitatea e alta. Primul lucru pe care l-am învățat la Heidelberg, unde am făcut rezidențiatul, a fost: pacientul are întotdeauna dreptate. Dacă spui asta în România...“.
Ileana Vogel:
O întreb dacă ar lăsa-o pe fiica ei, studentă la Cluj, să fie tratată într-un spital românesc. „Dacă ar avea o problemă, nu aș lăsa-o să meargă la un spital de stat, doar în privat“, spune Ileana.
Dacă ar lucra într-un spital din România (i-am propus ipotetic Craiova sau Bacău), Ileana ar vrea să schimbe tot.
„Aș organiza complet diferit lucrurile începând de la cum se spală pe mâini, cine intră înăuntru, unde se duce, cum se pune pansamentul. Eu am doi oameni: unul trebuie să-mi dea pansamentul și altul să-l pună, pentru că cel care-l pune n-are voie să intre în contact cu cutia mea de pansamente.“
Ileana Vogel:
Ajută România de departe
Ileana face voluntariat și donează pentru diverse cauze din România. După tragedia din Colectiv, a trimis în țară pansamente speciale pentru arși și a negociat cu autoritățile germane pe care a încercat să le convingă să-i primească pe pacienții români. Este singurul doctor care a acceptat să fie martor în procesul medicului Gheorghe Burnei, ortopedul care a mutilat copii în România.
Doctorița a făcut voluntar expertize pentru copiii operați de Burnei și a venit ca martor în România la două procese ca să explice ce erori medicale a făcut acesta. Colegii ei români o întreabă și acum: „Tu știi cine e Burnei, știi ce a făcut, știi câți bani are? Nu ți-e frică?“.
Ilenei nu-i e frică. Nu i-a fost frică nici când a scris Ministerului Sănătății din România și Colegiului Medicilor din Germania ca să le explice de ce reimporturile de medicamente în Germania îi lasă fără tratament pe bolnavii de cancer din România.
Cunoaște bine situația, pentru că i-a ajutat pe mai mulți pacienți din România să facă rost de medicamentele care le lipseau, medicamente de multe ori importate în Germania din România.
„Noi am făcut treaba Consulatului, dar adevărul e că nici n-au resurse”
În urmă cu doi ani, Ileana a înființat Asociația Româno-Germană (RoGer) care se ocupă de problemele sociale ale românilor din Germania. Ileana și ceilalți membri ai asociației le oferă românilor consiliere, pentru că mulți nu știu germana, nu-și cunosc drepturile, locuiesc în condiții proaste și sunt exploatați de patroni. RoGer le oferă suport juridic și le rezolvă problemele sociale.
După OUG 13, Ileana și alți români s-au întâlnit adeseori în Frankfurt, la proteste pentru apărarea Justiției. S-au împrietenit și au păstrat legătura, iar la alegerile europarlamentare din mai, când mii de români n-au reușit să voteze, s-au întrebat ce e de făcut.
Ileana s-a ocupat de deschiderea unei secții de votare în Usingen și, pentru că n-a reușit să găsească niciun spațiu, s-a oferit să o facă în cabinetul ei. A convins pacienți de-ai ei să facă parte din comisia de votare, a discutat cu autoritățile germane, a mutat mobila și echipamentul medical ca să facă loc în clinică.
„Noi am făcut treaba Consulatului, dar adevărul e că nici n-au resurse. E prea multă populație aici, n-are cum să vină câte un angajat MAE la fiecare secție. Noi am găsit locații și oameni [pentru comisiile de votare], dar ei n-au spus nu în momentul în care ne-am dus și le-am spus: «Am găsit tot, gata, faceți».”
Ileana a cerut 100 de euro pe zi chirie pentru secția de vot (o sumă modică în comparație cu pierderile pe care le are în cele două zile de vineri – din primul și al doilea tur – în care cabinetul nu a funcționat). Va dona banii la Asociația Solidar din Vaslui, care se ocupă de familii vulnerabile și unde doctorița este donator de mult timp.
