Șeful OMS, Alexei Navalnîi sau premierul Noii Zeelande, printre favoriții de anul acesta la Premiul Nobel pentru Pace

Câștigătorul premiului din acest an va fi anunțat vineri, însă există deja speculații la nivel mondial pe această temă.

„Nu prea știu pe cine să indic drept câștigător anul acesta și nu am mai avut sentimentul ăsta de foarte mult timp”, a declarat pentru CNN Dan Smith, directorul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm.

Ca întotdeauna, numele concurenților sunt păzite cu înverșunare de Comitetul pentru Premiul Nobel norvegian. Există 318 de candidați, dintre care 211 sunt persoane fizice și 107 sunt organizații, dar, conform tradiției, numele lor nu vor fi divulgate timp de 50 de ani. Însă, experții consideră că judecătorii vor fi mai conștienți ca niciodată de semnificația premiului în acest an. „Cred că vor să trimită un mesaj cu premiul din acest an. Mai presus de toate, trebuie să încerce să ofere un mesaj de speranță și convingerea că lucrurile se pot îmbunătăți”, a mai spus Dan Smith.

Un premiu Covid pentru pace?

Favoritele pentru premiul din acest an sunt puternic modelate de evenimentele dintr-un an tumultuos. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este în fruntea listelor celor mai multe case de pariuri, după 10 luni petrecute în prima linie a luptei împotriva pandemiei de coronavirus, iar mișcarea Black Lives Matter este, de asemenea, inclusă, pentru că a scos la iveală problemele rasismului sistemic și ale brutalității poliției.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Oricare dintre cele selectate ar fi interpretată în unele colțuri ale mapamondului ca o alegere neobișnuit de politică. OMS a fost criticată, cel mai vocal de către președintele SUA, Donald Trump, pentru modul în care a gestionat Covid-19, deși organizația a fost apărată cu fermitate de marea majoritate a liderilor globali. „Sunt sceptic, în primul rând din cauza criticilor care au fost aduse împotriva OMS – chiar dacă organizația este suprasolicitată”, a declarat Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO). „Juriul încă este nu știe ce să voteze când vine vorba de modul în care OMS a tratat pandemia.” Comitetul pentru Nobel caută deseori dincolo de candidații cei mai vizibili, optând să evidențieze oameni sau organizații a căror activitate a cuprins mulți ani și care poate că nu a fost în lumina reflectoarelor.

Asta face ca prezicerea numelor câștigătorilor Nobel să fie un exercițiu atât de dificil, însă organizația lui Henrik Urdal încearcă să facă exact acest lucru, iar listele sale scurte de cinci potențiali câștigători s-au dovedit corecte în ultimii doi ani.

Săptămâna viitoare, Urdal se așteaptă ca lupta pentru libertatea presei să fie recunoscută. „2020 este anul în care ne-am concentrat atât asupra importanței obținerii de informații exacte despre conflictele lumii, cât și despre mediul din ce în ce mai dificil pentru jurnaliști și ONG-uri care operează în teatre de conflict”, a declarat el pentru CNN.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Un asalt în creștere asupra libertății presei a fost lansat în ultimii ani, liderii urmărind retorica inflamatorie, iar drepturile jurnaliștilor fiind interzise în numeroase țări. O astfel de selecție ar indica, de asemenea, o preocupare mai largă cu privire la dezinformare și știri false. Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) este în fruntea listei lui Urdal, dar a subliniat, de asemenea, și organizația Reporteri fără frontiere (RSF) ca potențial învingător. Un jurnalist individual ar putea câștiga de asemenea, a spus el. „Există o legătură directă între munca pe care o fac jurnaliștii și capacitatea societății globale de a aborda conflictele”, a spus Urdal.

Diversitate de candidați

De le decernarea primului premiul pentru pace în anul 1901 – Comitetul Nobel norvegian a fost mereu enigmatic în procesul său de selecție. Anul acesta, experții consideră că revoluția populară din Sudan, care l-a demis pe președintele Omar al-Bashir, ar putea fi recunoscută de judecători, atât Forțele pentru Libertate și Schimbare (FFC), cât și tânăra activistă Alaa Salah fiind evidențiate de Urdal. „Cred că în Sudan este cel mai semnificativ proces de transformare a conflictelor pe care l-am văzut în ultimul an”, a spus expertul. „Îmi fac griji că noul guvern civil este relativ slab, deci situația este destul de fragilă”.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Alexei Navalnîi, politicianul rus de opoziție și critic vehement al Kremlinului, care a suferit o otrăvire aproape fatală în august, este, de asemenea dat câștigător de unii observatori. „Navalnîi a fost pe lista noastră înainte de a fi otrăvit, și aceasta demonstrează provocările actuale în a fi un politician de opoziție în Rusia”, a spus Urdal. Dan Smith crede, de asemenea, că o organizație globală poate fi câștigătoare – o alegere care ar sta la baza rolului pe care aceste grupuri îl joacă în menținerea păcii într-un moment de incertitudine. El sugerează, de asemenea, că Organizația Națiunilor Unite ar putea fi un potențial câștigător în cel de-al 75-lea an al Premiului Nobel pentru pace.

Greta Thunberg ar putea fi alegerea polarizantă

Activista adolescentă pentru climă, Greta Thunberg, a fost văzută ca o concurentă serioasă la premiul de anul trecut. Dar asocierea lui Thunberg cu premiul este oarecum polarizantă în rândul cercurilor Nobel – și dacă o campanie pentru climat este onorată sau nu, în acest an, depinde de modul în care comitetul definește „pacea”. „Aș fi destul de surprins să o văd pe Thunberg câștigând”, a spus Urdal. „Este important să subliniem că prroblema climei este una dintre cele mai serioase provocări cu care ne confruntăm acum”, a adăugat el. „Ceea ce pun sub semnul întrebării este legătura dintre schimbările climatice și conflictul armat, care este adesea supraevaluată. „Există cei care sunt sceptici cu privire la legătura dintre schimbările climatice și nesiguranța în multe zone de pe glob”, a remarcat Smith. „Nu sunt unul dintre aceștia – cred că există dovezi clare … între schimbările climatice și securitate”. Premierul din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a fost dată ca posibilă câștigătoare în trecut, iar succesul țării sale în abordarea pandemiei de coronavirus ar ajuta la selecția sa potențială, dar lipsa ei de implicare în tratatele globale majore reprezintă un handicap față de majoritatea liderilor internaționali în lupta pentru premiu.

Trump, care în prezent este tratat pentru coronavirus într-un spital din Washington DC, a fost, de asemenea, criticat în legătură cu premiul – dar știrea că a fost nominalizat la premiu a fost interpretată greșit de mulți. „A fi nominalizat nu este același lucru cu a fi considerat un candidat demn”, notează Urdal. „Orice persoană care îndeplinește criteriile poate fi propusă pentru premiu și este posibil ca orice președinte american să figureze deja pe liste. „Aș fi spus că Donald Trump nu este neapărat unul dintre candidați”, a spus Smith. Anunțul foarte așteptat va fi făcut vineri la Institutul Nobel din Norvegia.

Urmărește-ne pe Google News