Sile Cămătaru obține pe fond liberarea condiționată și le promite judecătorilor că nu se va reîntoarce la pușcărie

Al treilea magistrat va înclina balanța

Sile Cămătaru, fratele scriitorului-interlop Nuțu Cămătaru, a obținut o primă hotărâre de liberare condiționată de la Judecătoria Sectorului 5, dar acum trebuie să îi convingă și pe magistrații de la Tribunalul București.

Contestația procurorilor la hotărârea de admitere a cererii de liberare condiționată formulată de Sile Cămătaru s-a judecat pe data de 16 aprilie, însă magistrații nu s-au pus de acord, astfel că procesul se va rejudeca pe 24 aprilie, în complet de divergență.

Asta înseamnă că un judecător a fost de acord cu eliberarea lui Vasile Balint, în timp ce al doilea a hotărât să admită contestația procurorilor. Într-o asemenea situație, în complet va intra un al treilea magistrat care va „înclina balanța” într-un sens sau în altul.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 698/2025 din 20 martie 2025 a Judecătoriei Sectorului 5, pentru a vedea cum și-a susținut cauza celebrul proxenet la instanța de fond:

• „Avocatul ales al petentului solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri. În acest sens, depune la dosarul cauzei o promisiune de angajare, o sentință a Judecătoriei sectorului 5 București rămasă definitivă prin decizia Tribunalului București, din care rezultă că instanța învestită cu soluționarea cererii de liberare condiționată trebuie să țină cont și de zilele executate în condiții necorespunzătoare, scrisoare medicală din care rezultă că persoana condamnată suferă de boli grave, copie de pe certificatele naștere ale copiilor persoanei condamnate, nu în ultimul rând dovada că persoana condamnată are o fiică studentă la Universitatea de Drept, precum şi o caracterizare emisă de către pastorul unde petentul merge la acele prelegeri. 
• Precizează că la acest moment procesual, când (Vasile Balint – n.r.) mai are de executat zi la zi un singur an, apreciază că în raport de comportamentul corespunzător al petentului în mediul carceral se poate dispune liberarea condiționată.
• Arată că pe parcursul detenției (Vasile Balint – n.r.) a făcut tot ce a depins de el și să se aibă în vedere și starea precară de sănătate. Apreciază că la acest moment procesual i se poate da o șansă să ajungă în mediul familiei atâta vreme, cât și societatea îl acceptă și așa cum a arătat înainte de a avea cuvântul, spunea că nu o să mai vină niciodată în instanță, că într-adevăr la acest moment procesual are o vârstă și că regretă ceea ce s-a întâmplat. 
• Petentul, având ultimul cuvânt, arată că recunoaşte fapta, o regretă, solicită să i se acorde o şansă şi promite că nu se va mai întoarce în penitenciar”, se arată în Hotărârea nr. 698/2025.

Recomandări

Nicușor Dan este noul președinte al României. Rezultate finale alegeri prezidentiale 2025, conform BEC

Instanța: Vasile Balint a executat o fracţie extrem de mare din pedeapsă

Judecătoria Sectorului 5 a reținut, de data acesta, că Sile Cămătaru a stat destul după gratii, față de hotărârea anterioară, din 16 decembrie 2024, când un alt magistrat de la aceeași instanță a susținut că „intervalul executat este nesemnificativ”.

• „Analizând cererea și înscrisurile depuse, instanța constată că numitul (Balint Vasile – n.r.) se află încarcerat în Penitenciarul Rahova, în executarea unei pedepse rezultante de 10 ani, 11 luni şi 19 zile de închisoare şi 5.000 de lei amendă penală (…) sub aspectul săvârşirii unui concurs de infracțiuni de proxenetism.
• Executarea pedepsei a început la data de 11.12.2017 și urmează să expire în termen la data de 01.10.2026.
• Prin procesul-verbal nr. 10 din 12.03.2025, Comisia din cadrul Penitenciarului Rahova a propus în unanimitate liberarea condiţionată a persoanei condamnate, sens în care a menţionat că persoana condamnată a executat o fracţie extrem de mare din pedeapsă, nu a fost sancţionată disciplinar, a fost recompensată şi are o stare de sănătate relativ șubredă.
• Transformată în zile, pedeapsa pe care o execută condamnatul este egală cu 4.007 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute fracţia de 3/4 din cuantumul pedepsei, adică 3.005 zile, din care, în cazul în care munceşte 334 de zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, 2.671 de zile efectiv executate.  
• În perioada 11.12.2017 – 12.03.2025, persoana privată de libertate a executat efectiv 2.649 de zile, a executat arest preventiv/arest la domiciliu 538 de zile şi i se consideră ca fiind executate suplimentar, ca măsură compensatorie, pentru executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, 252 de zile, cumulând astfel un total de 3.439 de zile executate şi câştigate.
• Astfel, instanţa constată că este îndeplinită condiţia privind fracţia obligatorie de pedeapsă, petentul dobândind vocaţia la liberare condiţionată.
• De asemenea, este îndeplinită condiţia privind regimul de executare a pedepsei, petentul fiind repartizat în prezent la regim deschis de executare. Nu au fost impuse obligaţii civile în sarcina persoanei condamnate.
• În fine, cu privire la ultima condiţie prevăzută de lege, instanţa reţine că petentul se află la a patra analiză, astfel încât va fi avută în vedere conduita adoptată pe întregul parcurs execuţional, dar se va acorda o atenție sporită perioadei ultimei amânări”, se arată în documentul citat.

Recomandări

Discursul victoriei ținut de Nicușor Dan, după ce matematic a devenit președintele ales al României

Sile Cămătaru va fi sub supraveghere până pe 1 octombrie 2026

Judecătoria Sectorului 5 mai notează în motivarea hotărârii de admitere a cererii de liberare condiționată formulată de Sile Cămătaru că interlopul a avut un comportament corespunzător în pușcărie:

• „A fost sancţionată disciplinar o singură dată, în perioada incipientă executării, pentru deținere de obiecte interzise, sancțiune ridicată ulterior. A participat la o serie de activități creditate, în urma cărora a obținut 19 recompense, ultima dintre acestea fiind acordată în august 2024. A participat cu interes la activităţile şi programele educative și de asistență socială din cadrul penitenciarului, obţinând rezultate bune la evaluarea finală, concluzia pe domeniul educației fiind că a înregistrat progrese pe linia compensării nevoilor educaționale identificate. A menținut legătura cu mediul de suport, a beneficiat de sprijin moral și financiar, afirmă că după liberare va domicilia în locuința proprietate personală.
•  Pe parcursul detenției a fost inclus în activități de asistență psihologică individuală și de grup, în acord cu recomandările de intervenție stabilite. Evaluarea psihologică nu a relevat elemente care să indice prezenţa riscurilor investigate, din punct de vedere al domeniilor de asistenţă psihologică specifică. Persoana condamnată figurează în evidențele medicale cu o serie de afecțiuni medicale cronice.
• De asemenea, pe durata ultimei amânări, a continuat să adopte o conduită adecvată și, deși nu a mai fost recompensat și nici inclus în programe și activități educative sau sociale ori în alte activități creditate, acest aspect nu îi poate fi imputat persoanei condamnate.
• Este adevărat că petentul a fost condamnat pentru comiterea unor infracţiuni grave, însă, pe de-o parte, acestea au fost avute în vedere la stabilirea tratamentului sancționator și la amânările anterioare, astfel încât nu pot justifica prin ele însele o nouă amânare a liberării condiționate în contextul anterior expus, iar pe de altă parte, în urma discuţiei nemijlocite cu petentul, instanţa a constatat că acesta a conştientizat gravitatea faptelor comise, nu contestă cuantumul pedepsei aplicate şi a depus eforturi susţinute în vederea reintegrării sociale, inclusiv în perioadele de amânare, aspecte care fundamentează concluzia că riscul de recidivă este redus.
• În considerarea celor ce preced, instanța concluzionează că pe parcursul execuțional, persoana condamnată a dat dovezi de îndreptare, corespunzătoare calitativ și cantitativ potențialului său infracțional, relevat de natura infracțiunilor pentru care a fost condamnat și antecedența penală.
• Astfel, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, având în vedere şi restul neexecutat de pedeapsă, mai mic de 2 ani, în care nu mai pot apărea în mod rezonabil modificări substanţiale în conduita persoanei condamnate, instanţa apreciază că propunerea comisiei este întemeiată, astfel că o va admite și va dispune liberarea condiţionată a petentului condamnat (…). Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi 01.10.2026 constituie termen de supraveghere”, se mai arată în Hotărârea nr. 698/2025.

Recomandări

Filmul unei victorii: tensiunea trăită de echipa lui Nicușor Dan în ultimele ore din ziua alegerilor. „Bă, ce ne facem la Primărie?” REPORTAJ

„Palmaresul” penal al lui Sile Cămătaru

Pe data de 6 februarie 2020, Sile Cămătaru a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru proxenetism. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel București a revocat liberarea condiţionată a lui Sile Cămătaru şi a dispus ca acesta să execute şi un rest din pedeapsa de 13 ani închisoare, dintr-o condamnare pronunțată de Înalta Curte în 2012.

Ultima condamnare a lui Sile Cămătaru a fost pronunțată în dosarul prostituatelor de lux în care o instanţă inferioară a dispus:

„Confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a unui dispozitiv electroşoc model TWL10, carcasă din material plastic de culoare neagră. În temeiul art. 112 alin. lit. b C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a 93 (nouăzeci şi trei) de prezervative inscripţionate London”.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi pentru proxenetism patroni şi angajaţi ai unor cazinouri şi saloane de masaj din Capitală, majoritatea primind pedepse cu suspendare. Zeci de persoane au fost trimise în judecată în acest dosar alături de Sile Cămătaru, printre care Adrian Panduru zis „Limbă”, Liron Halevi, Nelu Aliuţă zis „JB”, Ion Teodor zis „Teo”, Amiran Dzanashvili, Julya Mazirov, Tov Israel Mazal.

Procurorii susţin că, în perioada iunie-octombrie 2014, Sile Cămătaru, având ajutorul lui Adrian Panduru, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin. La rândul său, Adrian Panduru se ocupa de racolarea clienţilor, îndeosebi străini veniţi pentru a practica jocuri de noroc în cazinouri din Capitală, jocuri care erau interzise în statele acestora de origine.

Războiul dintre clanul Cămătarilor și cel al Sportivilor

Sile Cămătaru mai avea o pedeapsă de 5 ani și 6 luni, la care fusese condamnat în 2017 în dosarul penal privind răfuielile în plină stradă dintre clanul Cămătarilor și clanul Sportivilor.

În acelaşi dosar, Ion Balint, zis „Nuţu Cămătaru”, a fost condamnat atunci la 5 ani şi 5 luni de închisoare cu executare.

Mario Nuţu Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, iar Radu Cristian Roşca, unul dintre liderii clanului Sportivilor, a fost condamnat la 9 ani de închisoare.

Israelian jefuit și abandonat în pielea goală pe un câmp

În 2013, instanța supremă l-a condamnat pe Sile Cămătaru la 13 ani de pușcărie tot pentru proxenetism, în timp ce fratele acestuia, Nuțu Cămătaru, a primit 6 ani de detenție, într-un dosar de cămătărie, proxenetism, trafic de persoane şi fapte de violenţă.

Ion și Vasile Balint au fost denunțați în acest dosar de un afacerist israelian, Peleg Shauli, care a arătat că în septembrie 2003 a fost răpit de oamenii „Cămătarilor”, bătut, băgat în portbagaj în pielea goală și abandonat într-o pădure de la marginea Bucureștiului. Cămătarii i-au luat atunci bani, bijuterii din aur și actele firmelor pe care le controla.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.