Cum a pierdut avocata AUR procesul împotriva Guvernului Bolojan. În 2022, Silvia Uscov ticluia premisele ieșirii României din Uniunea Europeană

Strategie: salvarea Elenei Udrea cu prețul ieșirii din UE

În vara anului 2022, pe vremea când o apăra pe Elena Udrea, avocata Silvia Uscov încerca să-și scape clienta cu prețul ieșirii României din Uniunea Europeană, atunci când a susținut în fața instanței că ratificarea Tratatului de la Lisabona este neconstituțională, așa cum vom arăta pe larg.

Trei ani mai târziu, avocata Silvia Uscov a depus la CCR o cerere (n.r. – demers juridic numit „Amicus Curiae”) prin care apăra candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale din martie 2025, într-un moment sensibil.

La vremea respectivă, un alt avocat, Bogdan Ionescu, încerca să blocheze înscrierea liderului AUR în cursa electorală pentru motive pe care Curtea deja se pronunțase în ceea ce-i privea pe Diana Șoșoacă și Călin Georgescu.

Din iunie 2025, avocata Silvia Uscov este membră AUR, poziție din care a depus pe rolul instanțelor două acțiuni:

• Una prin care contestă numirea la CCR a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, cu termen de pronunțare pe 30 ianuarie 2026.
• Alta, prin care cere suspendarea deciziei Executivului de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției”, respinsă pe fond de Curtea de Apel Bucureși pe data de 19 ianuarie 2026.

Grupul de reflecție al Liei Savonea, apărat de avocata AUR

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 32/2026 prin care Secția a IX-a Contencios administrativ și fiscal a respins demersul juridic al avocatei AUR împotriva măsurilor luate de Guvern în urma documentarului Recorder.

Reamintim că la începutul lunii decembrie 2025 Recorder a dat publicității un documentar despre un grup „de reflecție” format din judecătorii strânși în jurul șefei ÎCCJ Lia Savonea.

Câțiva magistrați curajoși au arătat cum acest grup dirijează dosare astfel încât inculpații de lux să atingă termenul de prescripție, ori îi dau pe mâna Inspecției Judiciare pe judecătorii care se opun unui asemenea deznodământ.

Ca mod de operare, de la vârful instanțelor se emit „hotărâri ale Colegiului de conducere”, o procedură secretă, fără cale de atac și care încalcă două principii de bază pentru activitatea judecătorilor:

• Cel al inamovibilității, care garantează că nu pot fi mutați sau schimbați din funcție.
• Cel al independenței, potrivit căruia nu li se poate dicta felul în care se pronunță.

O primă reacție a autorității executive a fost înființarea unui organism consultativ – denumit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției – prin Decizia nr. 574/2025.

Ca avocat care apără inculpați VIP – unii beneficiari ai hotărârilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescripții” – Silvia Uscov a cerut la Curtea de Apel București suspendarea acestei decizii pentru următoarele motive:

• „Menţinerea în vigoare a deciziei atacate şi continuarea activităţii comitetului ar permite: elaborarea de recomandări legislative în lipsa consultării obligatorii a CSM, formularea de propuneri de modificare a legilor fundamentale ale justiţiei pe baza unor analize efectuate de un organism controlat exclusiv de executiv, crearea unui precedent instituţional periculos prin care puterea executivă îşi arogă competenţe în domenii care aparţin exclusiv autorităţilor specializate prevăzute de Constituţie.
•  Spre deosebire de alte situaţii în care efectele unui act administrativ nelegal pot fi reparate ulterior prin anulare şi repunere în situaţia anterioară, în cazul de faţă, natura activităţii comitetului face practic imposibilă remedierea completă a prejudiciului.
• Dacă comitetul va formula recomandări către Guvern sau Parlament pentru modificarea legilor justiţiei, şi dacă aceste recomandări vor fi transformate în proiecte legislative şi apoi în legi adoptate, efectele acestor legi nu vor putea fi şterse retroactiv fără a afecta stabilitatea ordinii juridice.
• Chiar dacă ulterior se va constata că decizia de constituire a comitetului era nelegală şi va fi anulată, recomandările deja formulate şi comunicate autorităţilor vor fi deja produs efecte în procesul de elaborare legislativă, influenţând conţinutul dezbaterilor parlamentare şi poziţia Guvernului.
• Este vătămat interesul legitim al reclamantei în calitate de avocat şi cetăţean. În calitate de avocat, profesie juridică de interes public esenţială pentru buna funcţionare a actului de justiţie, are un interes legitim calificat în tot ceea ce priveşte organizarea, funcţionarea şi reformarea sistemului judiciar.
• Calitatea actului de justiţie este direct dependentă de independenţa, imparţialitatea şi pregătirea profesională a magistraţilor. Orice mecanism care poate submina această independenţă, prin crearea de instrumente de influenţă politică sau prin recomandări legislative care să afecteze garanţiile statutare ale magistraţilor, va avea un impact direct şi nemijlocit asupra calităţii serviciilor juridice pe care le oferă reclamanta clienţilor săi”, arăta avocata Silvia Uscov în acțiunea depusă în instanță.

Curtea: „Reclamanta a invocat aspecte generale și ipotetice”

Pe data de 19 ianuarie 2026, Secția a IX-a Contencios administrativ și fiscal de la CAB a respins cererea avocatei Silvia Uscov ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, altfel spus fără a fi îndreptățită să o formuleze.

•  „Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptăţeşte o persoană să fie parte în proces, iar calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului dedus judecăţii aşa cum rezultă din prevederile art. 36 Cod procedură civilă.
•  Distinct de condiţiile exercitării acţiunii civile, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie, pe lângă calitatea procesuală, şi condiţia afirmării unui drept subiectiv şi justificarea unui interes al părţii de a acţiona, împrejurări care trebuie analizate în funcţie de trăsăturile specifice raportului de drept dedus judecăţii, caracterizat de preeminenţa interesului public.
• Calitatea de subiect de sezină (n.r. – titularul dreptului la acțiune) în contenciosul administrativ subiectiv este recunoscută de legiuitor numai persoanelor care justifică cerinţa vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim, fie că sunt persoane fizice sau juridice private, fie că sunt autorităţi sau instituţii publice.
• În ceea ce priveşte contenciosul administrativ obiectiv, care presupune invocarea intereselor legitime publice, calitatea de subiect de sezină este recunoscută numai anumitor instituţii publice expres prevăzute la art. 1 alin. 3, 4, 5 şi 8 din Legea nr. 554/2004, respectiv Avocatul Poporului, Ministerul Public, Prefectul şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, prin legile speciale organice care guvernează activitatea acestor autorităţi publice fiind reglementate limitele şi condiţiile de exercitare a dreptului de sesizare a instanţei de contencios administrativ. (…)
• Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. (…)
• Deţin calitate procesuală activă şi pot formula acţiune în anulare cei vătămaţi în mod direct printr-un act administrativ emanând de la o autoritate/instituţie publică sau asimilate acestora, acţiunile formulate rămânând în sfera contenciosului subiectiv.
• Iar, calitatea procesuală în raportul de drept administrativ se apreciază prin raportare la noţiunea de interes legitim privat, deoarece conform art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.
• Doar în mod excepţional, legea contenciosului administrativ lasă persoanelor vătămate posibilitatea formulării unor acţiuni care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiţia ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar faţă de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. (…)
•  S-a reţinut de Curtea Constituţională că prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze” aşa-numitele „acţiuni populare” intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acţiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public (…).
• În prezenta cauză se contestă Decizia Prim-ministrului nr. 574/2025 din 19 decembrie 2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 1182 din 19 decembrie 2025.
• Reclamanta a invocat că este vătămat interesul său legitim în calitate de cetăţean şi avocat.
• Verificând cererea de chemare în judecată, Curtea constată că reclamanta nu susţine încălcarea în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat, acţiunea sa fiind formulată pentru apărarea unui interes public (…).
• Curtea mai reţine că susţinerile reclamantei privind justificarea interesului legitim sunt generale şi privesc doar aspecte ipotetice, aceasta indicând că dacă Comitetul va propune modificări legislative (…), toate aceste modificări vor afecta direct mediul în care îşi exercită profesia şi vor influenţa, în bine sau în rău, şansele de succes ale cauzelor pe care le apără în faţa instanţelor.
• De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea sa de cetăţean, parte reclamantă într-un proces aflat pe rol, reclamanta nu a indicat încălcarea în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat, ci un interes public, respectiv funcționarea sistemului judiciar conform principiilor constituționale și neîngrădirea accesului la justiție.
• În acest sens, în absenţa invocării în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat (…) încălcat prin decizia criticată, Curtea constată că excepţia lipsei calităţii procesuale active este întemeiată”, reține Curtea de Apel București.

Imediat după pronunțarea soluției, avocata Silvia Uscov a scris pe Facebook un mesaj în care a susținut că Legea contenciosului administrativ e greșită, iar ea are dreptate:

• „Mi s-a respins cererea de suspendare a Comitetului pe justiție instituit de PM Bolojan pe motiv ca n-am calitate să cer asta. Adică interpretează ca o organizație de 3 oameni (un ONG adică) are calitate să ceară asta, dar 1 cetățean nu are calitate.
• ONG-ul e societatea civilă, nu? Și cetățeanul ce este? Doar un plătitor de taxe și impozite. 
• Voi formula recurs după comunicarea hotărârii judecătorești. Iar ulterior Legea contenciosului administrativ va trebui modificată. Cetățeanul trebuie respectat și consultat în astfel de decizii și trebuie să aibă posibilitatea de a se opune măsurilor guvernamentale ilegale”, a susținut avocata.

Cum voia avocata Elenei Udrea să scoată România din UE

În iulie 2022, la o lună de la pronunțarea celei de-a două hotărâri a CCR privind „marea prescripție”, avocata Silvia Uscov a ticluit premisele unui RoExit.

Excepția a fost ridicată de avocata Silvia Uscov în timpul dezbaterilor pe fond în Dosarul Hidroelectrica, în care Elena Udrea era judecată pentru trafic de influență în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu.

La momentul respectiv, avocații cereau aplicarea hotărârilor CCR pe tema prescripției, iar procurorii invocau supremația dreptului european în fața celui național în cauzele de fraudă cu fonduri UE.

Într-o pledoarie menită a contrabalansa solicitarea procurorului de ședință, avocata Silvia Uscov – unul dintre apărătorii Elenei Udrea – a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a Legii 13/2008 (cu articol unic) pentru pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie 2007.

În esență, avocata a susținut că CJUE nu are căderea de a se pronunța în legătură cu aplicabilitatea normelor europene în raport cu deciziile CCR, care sunt obligatorii. În plus, Constituția prevede că tratatele ratificate de România nu pot să contravină legii fundamentale.

Avocata a susținut că dacă CJUE ar da o soluție favorabilă DNA, în sensul în care instanța europeană ar spune că dreptul UE se aplică cu precădere și că decizia CCR pe tema prescripției poate fi ignorată, atunci judecătorii români nu ar putea aplica decizia CJUE, deoarece aceasta din urmă ar intra în conflict cu legea fundamentală.

• „Dacă CCR ar decide că tratatele la care România e parte vin în conflict cu Constituția, atunci Ministerul Afacerilor Externe va face în 30 de zile solicitare de renegociere a acestor tratate către Uniunea Europeană.
• Tratatul de la Lisabona nu a fost supus controlului de constituționalitate, nici Legea nr.13/2007 (n.r. – de ratificare a acestui tratat).
• Constituția e legea supremă în România și e peste tratatele pe care România le-a semnat, în afară de cele privind drepturile omului”, a declarat în fața instanței avocata Silvia Uscov.

Dacă instanța ar fi admis cererea de sesizare a CCR pe chestiunile invocate de avocata Elenei Udrea, s-ar fi deschis „cutia Pandorei”: judecătorii instanței de control constituțional ar fi avut pe masă aderarea României la Uniunea Europeană, s-ar fi creat condițiile pentru un conflict de constituționalitate între puterile statului, iar de acolo până la un referendum pe RoExit ar fi fost doar un pas.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro