Simina Tulbure, politician REPER: „O Europă federală înseamnă una care poate acționa eficient acolo unde statele singure devin prea mici într-o lume dominată de SUA, China sau Rusia” 

Azi se împlinesc 40 de ani de la utilizarea publică a drapelului și imnului UE.

O temă mai puțin cunoscută publicului larg și care a devenit frecvent victima multor dezinformări în spațiul public este proiectul federalist, un set de idei politice, pe care le-au susținut părinții fondatori ai UE și care au stat la baza formării comunității europene. 

Libertatea a realizat un interviu cu unul dintre puținii politicieni români, Simina Tulbure, care militează pentru federalizarea UE. 

„O Europă federală nu înseamnă dispariția statelor naționale sau pierderea identității naționale. Înseamnă o Europă care poate acționa eficient acolo unde statele singure sunt prea mici într-o lume dominată de mari puteri precum SUA, China sau Rusia. Înseamnă o Europă cu o politică externă comună reală, cu capacitate de apărare, cu decizii mai rapide și cu instituții democratice mai puternice:, explică Tulbure pentru Libertatea. 

Simina Tulbure (REPER) este fost deputat de diaspora în Parlamentul României (2020-2024), fiind prima femeie aleasă să reprezinte diaspora românească în Parlament. A studiat la University of Essex și are experiență în instituții europene precum Parlamentul European și Banca Europeană de Investiții, iar în prezent este consilier onorific al ministrului investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, și director de cabinet interimar la Ministerul Muncii. 

„O Europă federală nu înseamnă dispariția statelor naționale sau pierderea identității naționale”

Libertatea: Sunteți printre puținii politicieni din România care își asumă public tema federalizării UE. Cum ați ajuns să fiți atrasă de această idee politică europeană? Ce înseamnă pentru dv. o Europă federală?
Simina Tulbure: Da, probabil sunt printre puținii politicieni din România care își asumă public și foarte clar această temă. Dar, în același timp, și în perioada în care am fost parlamentar am încercat să îmi asum subiecte considerate uneori sensibile, controversate sau tabu în spațiul public românesc. Cred că rolul unui politician este și să deschidă dezbateri necesare, nu doar să urmărească teme confortabile electoral.

Interesul meu pentru federalismul european a venit natural, din experiența europeană și internațională pe care am avut-o în ultimii ani, inclusiv ca deputat pentru diaspora. Un moment important a fost în 2024, când am fost invitată la Barcelona de către JEF – Young European Federalists, organizația de tineret a Uniunii Federaliștilor Europeni, să particip la un panel despre viitorul Europei și federalizarea Uniunii Europene.

Acolo am intrat direct în contact cu această mișcare europeană și cu oameni din foarte multe state membre care susțin ideea unei Europe mai unite și mai capabile să acționeze. L-am cunoscut atunci și pe Domènec Ruiz Devesa, președintele UEF, care m-a impresionat foarte mult prin modul în care vorbea despre federalizare: nu într-o cheie ideologică sau radicală, ci foarte pragmatic, ca despre o necesitate pentru viitorul Europei.

În același timp, și partidul din care fac parte, REPER, avea deja în program teme legate de aprofundarea integrării europene și de federalizare. Europarlamentarul Alin Mituța era implicat activ în aceste dezbateri europene și făcea parte din Grupul Spinelli din Parlamentul European, unul dintre cele mai cunoscute grupuri federaliste europene. Prin acest context am început să urmăresc mai atent mișcarea federalistă europeană și să mă regăsesc în multe dintre ideile sale.

Pentru mine, o Europă federală nu înseamnă dispariția statelor naționale sau pierderea identității naționale. Înseamnă o Europă care poate acționa eficient acolo unde statele singure sunt prea mici într-o lume dominată de mari puteri precum SUA, China sau Rusia. Înseamnă o Europă cu o politică externă comună reală, cu capacitate de apărare, cu decizii mai rapide și cu instituții democratice mai puternice.

Cred că România are mai mult de câștigat într-o Europă puternică și unită decât într-o Europă fragmentată și blocată permanent de vetouri și interese naționale de moment.

– Ce fel de proiecte derulați mai exact în cadrul organizației de care ați amintit? 
– Da, sunt implicată în rețeaua federalistă europeană și fac parte din boardul european al UEF – Uniunea Federalistă Europeană, o organizație paneuropeană care anul acesta marchează 80 de ani de existență și care promovează ideea unei Europe unite, democratice și capabile să răspundă provocărilor actuale.

În România sunt președinta Inițiativei pentru Europa Unită, organizația afiliată UEF.

Este important de spus că UEF nu este o organizație de partid. Este o organizație europeană, care reunește oameni din medii și familii politice diferite, uniți de convingerea că Europa are nevoie de mai multă integrare și mai multă capacitate de acțiune comună. Există membri care sunt implicați politic, dar organizația în sine nu aparține unui partid sau unei ideologii clasice de stânga sau dreapta.

Activitatea noastră este în principal una de dezbatere publică, educație civică europeană și advocacy pentru reforme europene. Organizăm conferințe, paneluri, dezbateri și campanii civice despre viitorul Uniunii Europene, reforma tratatelor europene, extinderea UE, drepturile cetățenilor europeni sau politica externă și de securitate comună.

Un subiect foarte important pentru mine este legătura dintre federalism și extinderea Uniunii Europene. Dacă UE dorește să includă Ucraina, Republica Moldova sau statele din Balcanii de Vest, atunci va trebui inevitabil să își reformeze mecanismele de decizie. O Uniune cu peste 35 de state nu poate funcționa eficient cu aceleași blocaje și vetouri permanente.

Cred foarte mult și în ideea unei identități europene complementare identităților naționale și în consolidarea cetățeniei europene. Federalismul european nu înseamnă uniformizare, ci capacitatea de a construi împreună un proiect comun european, păstrând, în același timp, diversitatea culturală și națională care face Europa specială.

„Europa deja funcționează parțial ca o federație în multe domenii”

– Este curentul federalist un curent utopic? În general acest proiect sperie. Cât de greu este la nivel politic ca UE să devină mai federală?
– Nu cred că este un curent utopic. Dacă ne uităm la istoria Uniunii Europene, foarte multe lucruri care păreau imposibile acum 20 sau 30 de ani au devenit realitate. Moneda euro, spațiul Schengen, politica comună comercială sau fondurile europene comune create după pandemie ar fi părut utopice la un moment dat.

În realitate, Europa deja funcționează parțial ca o federație în multe domenii. Avem instituții comune, legislație europeană care se aplică direct în statele membre, o piață unică și politici comune. Întrebarea nu este dacă Europa merge spre mai multă integrare, ci cât de repede și în ce mod o face.

Sigur că există rezistență politică. Schimbarea tratatelor europene este dificilă și necesită consens între statele membre. Dar în același timp, realitatea geopolitică împinge Europa inevitabil spre mai multă integrare.

Am văzut foarte clar în ultimii ani cât de mult poate bloca dreptul de veto funcționarea Uniunii Europene. Ungaria lui Viktor Orbán a folosit în repetate rânduri vetoul pentru a bloca sau întârzia decizii importante legate de Ucraina, sancțiuni, politica externă sau sprijinul european comun. Acest lucru a deschis o dezbatere foarte serioasă în Europa despre cât de sustenabil mai este actualul sistem.

Nu întâmplător, state importante precum Germania discută deja de mai mult timp public despre limitarea sau eliminarea dreptului de veto în anumite domenii-cheie, în special în politica externă și de securitate. Pentru că o Uniune Europeană cu 27, iar în viitor poate cu peste 35 de state membre, nu poate funcționa eficient dacă o singură țară poate bloca decizii strategice pentru întregul continent.

Vedem deja că războiul din Ucraina, competiția economică globală și provocările de securitate obligă Europa să gândească mai integrat. Niciun stat european nu mai este suficient de mare singur pentru a face față acestor provocări globale.

De aceea cred că federalismul european nu este o utopie, ci mai degrabă direcția spre care realitatea împinge Uniunea Europeană, chiar dacă procesul va fi unul gradual și dificil politic.

Suveranism versus federalizare europeană

– De ce suveraniștilor le e frică de federaliști? 
– Cred că există foarte multă dezinformare în jurul ideii de federalism european. Suveraniștii prezintă adesea federalismul ca pe o încercare de a distruge identitățile naționale sau statele membre, ceea ce este fals.

În realitate, federalismul înseamnă împărțirea inteligentă a competențelor: anumite lucruri rămân la nivel național, iar altele sunt gestionate împreună, acolo unde este mai eficient pentru toți.

Cred că federalismul îi incomodează pe suveraniști și pentru că propune reguli comune mai clare, instituții europene mai puternice și mai mult control democratic la nivel european. Iar multe mișcări populiste se hrănesc tocmai din conflict permanent, din vetouri și din ideea că fiecare stat trebuie să acționeze complet separat.

În plus, o Europă mai unită este mai greu de destabilizat din exterior. Vedem deja cum propaganda rusă susține adesea mișcările extremiste și antieuropene tocmai pentru că o Uniune Europeană fragmentată este mai slabă.

– Dacă ați avea o putere să modificați tratatele UE, care ar fi primele lucruri pe care le-ați schimba? 
– Primul lucru pe care l-aș schimba ar fi limitarea dreptului de veto în domenii esențiale precum politica externă, securitatea și anumite decizii fiscale. Uniunea Europeană nu poate funcționa eficient dacă o singură țară poate bloca decizii importante pentru sute de milioane de cetățeni europeni.

Am văzut foarte clar în ultimii ani cum vetoul a fost folosit politic și cum a afectat capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid în momente critice, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei. Cred că o Europă mai puternică are nevoie de mecanisme de decizie mai eficiente.

Apoi, aș întări rolul Parlamentului European, care este singura instituție europeană aleasă direct de cetățeni. Dacă vrem o Uniune mai democratică, Parlamentul trebuie să aibă mai multă putere decizională.

Aș susține și crearea unei politici externe și de apărare comune reale. Europa trebuie să poată acționa unitar atunci când vine vorba de securitate, apărare și interese strategice.

De asemenea, cred că Uniunea Europeană are nevoie de instrumente financiare comune mai puternice și de capacitatea de a investi strategic în infrastructură, tehnologie, energie și apărare. Dacă vrem ca Europa să rămână competitivă la nivel global, trebuie să gândim mai integrat și economic, nu doar politic.

Și nu în ultimul rând, aș pune mult mai mult accent pe cetățenia europeană și pe participarea cetățenilor la deciziile europene. Europa nu trebuie să fie percepută doar ca un proiect birocratic, ci ca un proiect democratic și civic în care oamenii simt că au un rol real.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care, în perioada în care am fost deputat, am introdus în noua lege a educației un curriculum dedicat educației pentru cetățenie europeană. Cred că tinerii trebuie să înțeleagă mai bine cum funcționează Uniunea Europeană, ce drepturi au ca cetățeni europeni și de ce deciziile europene le influențează direct viața de zi cu zi. Desigur, provocarea este mereu și implementarea concretă a acestor principii în sistemul educațional, nu doar existența lor în lege. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro