Organizația sindicală a sesizat Avocatul Poporului, acuzând că Guvernul a eliminat fișa postului și regulamentul intern din legislație, astfel că angajații pot fi expuși abuzurilor angajatorilor, deoarece Inspecția Muncii și instanțele de judecată nu mai pot verifica și sancționa încălcarea drepturilor lucrătorilor, se arată într-un comunicat transmis marți de BNS, care face trimitere la o comunicare mai veche, din 29 aprilie.
Măsura se aplică microîntreprinderilor, salariaților mobili și celor din telemuncă.
BNS consideră că o comunicare verbală a atribuțiilor unui salariat nu este conformă cu legislația Uniunii Europene. Sindicaliștii citează Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană.
Potrivit BNS, chiar în preambulul acestei directive se prevede că „lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris la încadrarea în muncă în legătură cu drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv în
legătură cu orice perioadă de probă‟.
România are obligația să transpună această directivă în legislația internă până la data de 01 august 2022.
„Fișa postului devine istorie”
Fișa postului ce ar fi trebuit să i se comunice în scris salariatului devine istorie și, odată cu dispariția acesteia, capacitatea Inspecției Muncii de a mai controla și a instanțelor de judecată de a se mai raporta la acest tip de înscris. Odată cu dispariția fișei postului, se va schimba pentru milioane de cetățeni statutul: din salariat în sclav!
Blocul Național Sindical:
Nici angajații și nici autoritățile nu vor mai putea demonstra orele suplimentare lucrate și neplătite, mai spun sindicaliștii.
De asemenea, aceștia subliniază că vor exista discriminări între diverse categorii de lucrători cu privire la drepturile avute. Mai exact, cei din microîntreprinderi, salariații mobili și cei care lucrează de acasă vor avea protecții mai puține față de alți salariați, dar care au fișa postului clară.
Guvernul aduce în discuție debirocratizarea
O altă ordonanță prevede utilizarea semnăturii electronice în domeniul relațiilor de muncă, ceea ce înseamnă ca un contract de muncă să poată fi semnat electronic.
Însă doar un tip de semnătură digitală, cea numită semnătură electronică calificată, este recunoscută la nivel european.
Aceasta este semnătura electronică certificată de către organisme și firme specializate, adică servicii ce trebuie cumpărate.
Guvernul a argumentat că cele două ordonanțe duc la simplificarea relațiilor de muncă.
Însă sindicaliștii susțin că România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la competențe digitale, în vreme ce Inspecția Muncii și instanțele nu sunt pregătite din punctul de vedere al logisticii.
Guvernul, acuzat că nu a alocat fonduri pentru competențe digitale prin PNRR
BNS critică Guvernul și pentru că nu a alocat fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dobândirea de competențe digitale pentru populația cu vârste între 16 și 72 de ani.
Țara noastră a alocat 4 miliarde de euro pentru „transformare digitală”, dar banii sunt direcționați pentru sisteme guvernamentale, digitalizarea educației și conexiuni rapide.
România ocupa în anul 2020 antepenultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit Indicelului economiei și societății digitale (DESI), calculat de către Uniunea Europeană. În urma României se mai aflau doar Grecia și Bulgaria.
Dumitru Costin: „Fișa postului este parte integrantă a contractului de muncă”
Contactat de către Libertatea, Dumitru Costin – liderul BNS – spune că fișa postului este parte a contractului de muncă, iar renunțarea la aceasta expune angajații unor abuzuri.
Eu pot să te angajez la mine la firmă, fac lucrări la liniile de tensiune. Și într-o zi nu am angajați disponibili, dar am nevoie pentru o lucrare și te pun pe tine, care nu ești calificat, să te urci pe stâlp. Și tu cazi în cap. Acela este un accident de muncă. Angajatorul va putea spune că te-ai înțeles verbal cu el, chiar dacă nu ai competențe. Și tu nu vei putea demonstra că nu e așa
Dumitru Costin:
Costin a mai subliniat și faptul că prin eliminarea fișei postului se încurajează evaziunea fiscală. „Mai e un fenomen în ultimii ani în România: a crescut numărul de microîntreprinderi. Prin eliminarea fișei postului se ascunde evaziunea fiscală față de Fisc și față de Inspectoratul Teritorial de Muncă”, spune el.
Libertatea a solicitat un punct de vedere oficial Ministerului Muncii. Până la publicarea acestui articol, instituția condusă de către Raluca Turcan nu a emis o poziție oficială.
„Cardul de salariat”, o propunere pentru protecția lucrătorilor
Șeful BNS precizează că nu este împotriva digitalizării, dar nu este de acord cu diminuarea protecției angajaților.
Acesta spune că a propus realizarea unui „card de salariat” în care să fie trecute studiile, specializările, cursurile făcute, dar și programul de muncă și fișa postului.
Însă Dumitru Costin spune că exact mediul economic este cel care se opune, deoarece astfel se va putea descoperi mult mai ușor munca la negru.