‘Slujba noua nu e profitabila’

Anul trecut, Matei Barbu  (74 de ani) era doar un taran care isi muncea pamantul de dimineata pana seara, alaturi de familia sa. Din ianuarie 2005 viata i s-a schimbat radical, devenind consilierul personal al ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, ulterior si vedeta de televiziune cu emisiunea “Euro-ferma”. Acum badia Matei este om important. Cu toate acestea, nu se sfieste sa recunoasca faptul ca avea mai multi bani cand era simplu taran.

8.30 – 16.30. Cam asa arata programul zilnic al primului consilier al ministrului. Astfel, la 7 dimineata, nea Matei iese la soseaua din Lunguletu, judetul Dambovita, pentru a se urca in microbuzul ce-l duce la Bucuresti, exact din fata portii. Intr-o ora e deja la birou. Totusi, la functia pe care o detine, nu are la dispozitie masina din partea lui Flutur si, mai mult, cheltuielile de transport le suporta din buzunarul propriu. 140.000 de lei vechi pentru fiecare drum la sediul din Capitala. Cand trage linie la sfarsit de luna, ii mai raman si ceva bani din salariul de consilier, de 12 milioane, in comparatie cu 9, cat avea cand se ocupa mai mult cu munca la camp.

“La inceput de mandat aveam o masina care venea si ma lua de acasa, pentru ca nici nu stiam unde e Ministerul Agriculturii, dar pe parcurs am inceput sa ma descurc doar cu microbuzul. Plec dimineata si ma mai intorc seara, cu ultima cursa de ora 18”, ne-a povestit nea Matei. Doar atunci cand intervine vreo sedinta de ultima ora, care se si prelungeste, un sofer il conduce pana in fata locuintei din comuna.

Toata viata a fost conducator de utilaj greu si din 1992, de cand a iesit la pensie, nu a stiut altceva decat munca la camp. Acum, alaturi de alti trei pensionari, conduce cabinetul ministrului Flutur. Cand este nevoie, nea Matei strabate tara in interes de serviciu, iar la birou se ocupa cu tot felul de ordonante de urgenta si intocmeste dosare pentru Gheorghe Flutur. “Mi-am schimbat viata cu totul de cand l-am cunoscut pe Gheorghe Flutur. Dar am reusit sa o schimb putin si pe a altora”, spune Matei Barbu, referindu-se la padurile ce au fost inapoiate taranilor.

Singura problema e ca pentru comuna sa nu a reusit nimic important, din cauza incapatanarii primarului din Lunguletu, Ion Vlad. “De curand, am finalizat planul pentru un punct de colectare a laptelui, unde sa vina toti satenii cu vacile si sa il dea direct la producatori. Asta     i-ar scuti de niste amenzi si de niste bani, pentru ca pretul unei pompe de muls se ridica la 25 de milioane, suma ce nu si-o poate permite oricine. Dar rezolvarea ramane in mainile primarului”, ne-a marturisit Matei Barbu.

Notorietatea dobandita la Ministerul Agriculturii ii aduce la usa cabinetului oameni de la directiile agricole din tara, ce-l roaga sa le aranjeze o intalnire cu domnul Flutur. Si in sat, la targul de la sfarsit de saptamana, este luat la intrebari, de tarani, despre subventii.

In plus, nea Matei e mai nou si vedeta de televiziune. In fiecare duminica dimineata poate fi urmarit pe postul N24 dandu-le sfaturi taranilor  despre modul cum isi pot organiza o ferma. “In emisiune, eu prezint normele europene din agricultura care vor fi obligatorii din 2007. Arat cum se mulge corect vaca, cum se foloseste scarpinatoarea, cum se incepe o ferma si altele. Am avut emotii mari, pentru ca nu reuseam sa ma uit tot timpul la camera de luat vederi si sa trag cu ochiul si la text, dar producatorii au fost tot timpul langa mine. In plus, inainte de fiecare filmare, exersez textele in fata oglinzii, ca sa nu ma fac de ras”. Cu aceasta ocazie, toti membrii familiei, de la sotie pana la ultimul nepot, se aduna in fata televizorului pentru a-l vedea pe consilier.



“Nepotica cea mare e foarte mandra de mine si tot timpul imi zice ca m-a vazut prin nu stiu ce publicatie”, spune nea Matei.

Satenii invidiosi il barfesc pe taranul consilier

“Celebritatea subita a tatalui meu ne-a atras barfa satului. Si, dupa parerea mea, nu ne aduce nici un avantaj, nici financiar si nici de imagine”, se plange fiul cel mic al lui nea Matei. De cand tatal lui e toata ziua pe drumuri in Capitala, cei doi copii ai sai au ramas sa duca tot greul campului. Si, la cele 5 hectare de pamant, pe care cultiva cartofi si varza, sunt nevoiti sa mai angajeze oameni, pentru ca nu fac fata. “Luam dintr-o parte si dam in alta.

Tata are un salariu in calitate de consilier, dar cu transportul pana la Bucuresti si cu banii pentru angajati nu ajungem la nici un profit. Dupa mine, nu e deloc o activitate profitabila si,  in plus,  ne-am pus si tot satul in cap”. Un hectar de cartofi, de la cultivare si pana la strangerea recoltei, costa in jur de 60 milioane de lei vechi. Pentru ca nu au o piata de desfacere si o retea de distributie a marfii in comuna, localnicii au vandut kilogramul de cartofi si cu 2.000 de lei vechi, iar varza cu 1.000 sau 800 lei vechi. In concluzie, rareori ajung sa faca din asta o afacere profitabila.

Urmărește-ne pe Google News