Ce sfat are Mircea Geoană pentru noul ministru al Sănătății: „Sănătatea e un cartof fierbinte. Trebuie să avem totul digitalizat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul medical din România se află în fața celui mai important test din istoria sa modernă. Într-o lume în care populația îmbătrânește rapid, iar tehnologia avansează în ritm galopant, Sănătatea nu mai poate fi tratată ca o problemă izolată. La Aspen Healthcare Summit 2026, lideri din domeniu, experți și foști miniștri au pus pe masă cifrele dure ale unui sistem blocat în timp, dar au arătat și soluția salvatoare: digitalizarea structurală și Inteligența Artificială (AI). În acest context de criză cronică, președintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, vine cu un set de recomandări ferme și extrem de clare pentru următorul ocupant al fotoliului de la Sănătate.
Cuprins:
- Mircea Geoană: Cum văd alți decidenți Sănătatea
- Alexandru Petrescu, ASF: Digitalizarea, un instrument care cere luciditate
- Paradoxul digitalizării în România: Tehnologia există, dar nu o folosim
- Cristian Bușoi: Inteligența Artificială va schimba radical studiile clinice
- Primul pas spre viitor: Dosarul Electronic de Sănătate și telemedicina
Filmare: Paul Robert Nitoi/Libertatea
Mircea Geoană: Cum văd alți decidenți Sănătatea
Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de sănătate românesc este tendința clasei politice de a pasa responsabilitatea de la un minister la altul. Sănătatea este adesea privită ca un subiect mult prea sensibil, un mediu măcinat de tensiuni în care puțini vor să se implice direct. Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România a explicat pentru Libertatea de ce viitorul ministru al Sănătății va avea nevoie de coaliții dincolo de sfera medicală pentru a reuși.
„De foarte multe ori și alți decidenți spun că sănătatea e un cartof fierbinte, să-l lăsăm acolo, să se zbată ministrul Sănătății și șeful Casei de Asigurări de Sănătate să găsească soluții, pentru că e prea complicat să ne băgăm și noi, pentru că este un subiect sensibil.”
Pentru a rupe acest cerc vicios și acel „dialog al surzilor” în care fiecare actor își repetă mecanic poziția știută dinainte, Geoană propune o modernizare de la temelie și o transparență totală: „Trebuie să avem totul digitalizat, de la cel mai mare spital universitar până la cel dintr-o comună. Să avem acces la informație, să putem să comparăm datele, să optimizăm resursele”, susține Mircea Geoană.
Alexandru Petrescu, ASF: Digitalizarea, un instrument care cere luciditate
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a adus în discuție la evenimentul organizat de Institutul Aspen România în cadrul Programului său dedicat Sănătății și Calității Vieții, Aspen Healthcare Summit 2026, pilonul solid al pieței financiare non-bancare și al asigurărilor de sănătate, privite ca soluții complementare capabile să preia din presiunea uriașă ce apasă pe sistemul public. Acesta a explicat că aducerea solidarității în secolul XXI obligă instituțiile să privească dincolo de tiparele clasice:
„Rethinking Solidarity nu înseamnă abandonarea solidarității. Înseamnă aducerea ei în secolul XXI. Înseamnă să acceptăm că solidaritatea nu mai poate fi doar redistribuire bugetară. Ea trebuie să însemne prevenție, educație financiară, digitalizare, date utilizate etic, produse de asigurare clare, protecția consumatorului, parteneriate instituționale și o cultură publică a responsabilității.”
În privința introducerii tehnologiilor de vârf, președintele ASF a lansat un îndemn la pragmatism, amintind că rolul inovației este să rămână mereu în slujba securității umane, fără a genera noi punți de discriminare:
„Digitalizarea poate avea aici un rol major. Datele, folosite corect și protejate riguros, pot susține modele mai bune de prevenție, evaluare a riscurilor și personalizare a serviciilor. Dar digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei,” a spus Petrescu.
Pentru viitor, acesta a subliniat că piața asigurărilor de sănătate, aflată pe o traiectorie pozitivă, cu prime brute subscrise de aproximativ 1,2 miliarde lei în 2025, trebuie clădită pe repere de o corectitudine impecabilă: „Viitorul asigurărilor de sănătate trebuie construit pe câteva principii simple, dar ferme. Stabilitate financiară [...] Transparență [...] Conduită corectă [...] Inovație responsabilă, pentru ca tehnologia să servească omul, nu să îl transforme într-un simplu profil de risc. Și, poate cel mai important, încredere.”
Paradoxul digitalizării în România: Tehnologia există, dar nu o folosim
În cadrul dezbaterilor de la Aspen Healthcare Summit, speakerii au evidențiat un paradox autohton greu de acceptat: tehnologia românească de vârf este adoptată de marile agenții de securitate ale lumii, în timp ce spitalele noastre rămân îngropate în hârtii.
„Trebuie să recunosc că sunt puțin dezamăgit de ce se întâmplă în România și vă dau un exemplu, probabil că toată lumea știe de UiPath. În toată lumea, în toate țările mari și dezvoltate se lucrează cu ei. Lucrează instituții minunate: FBI-ul, CIA-ul, FDA-ul. În România nu se implementează. Eu mi-aș dori ca inteligența artificială, măcar cea dedicată medicinei și sistemului sanitar, să fie implementată”, a afirmat Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen.
UiPath este o companie globală de tehnologie, lider mondial în domeniul RPA (Robotic Process Automation) și al Inteligenței Artificiale, dezvoltând softuri și „roboți virtuali”. Fondată în România de antreprenorul Daniel Dines, compania a pornit inițial dintr-un apartament din București, iar în prezent este listată la Bursa de la New York (NYSE), ajungând la o capitalizare de piață de miliarde de dolari. Tehnologia dezvoltată de UiPath este atât de avansată și sigură încât este utilizată la nivel global de companii gigant. Roboții sunt făcuți să preia și să automatizeze sarcinile repetitive, birocratice și consumatoare de timp dintr-o organizație (cum ar fi introducerea de date, generarea de rapoarte sau procesarea de documente).
Cristian Bușoi: Inteligența Artificială va schimba radical studiile clinice
Cristian Bușoi, membru în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), a subliniat că presiunea demografică mondială obligă sistemele medicale să își modifice paradigma prin tehnologie: „În mod clar, o populație care va trăi din ce în ce mai mult înseamnă costuri suplimentare și o eficientizare a sistemelor actuale. Și aici, inteligența artificială poate juca un rol important prin detectarea timpuriei anumitor afecțiunii, ceea ce va scădea costuri pentru societate.”
Bușoi a arătat că viitorul medicinei se decide la intersecția dintre inovație și date: „De asemenea, investițiile în inovație pot fi eficientizate prin inteligența artificială, traiurile clinice vor arăta diferit în viitor și discutăm și la agenția medicamentului [...] despre toate aceste provocări și aceste oportunități pe care digitalizarea, inteligența artificială și implementarea noilor legislații le poate aduce...”
Primul pas spre viitor: Dosarul Electronic de Sănătate și telemedicina
Pentru ca toate aceste tehnologii de screening și asistență digitală să dea roade, sistemul are nevoie urgentă de o bază de date solidă și integrată. Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a punctat că așteaptă cu prioritate o reformă majoră a infrastructurii de date: „Eu aștept cu răbdare apariția dosarului de sănătate (n.r. – Dosarului Electronic de Sănătate), care să sperăm că va crea o bază digitală care poate fi prelucrată, va fi validată și va putea fi folosită în continuare.”
Potrivit lui Trandafir, ,,în sistem se pierd 3,5 miliarde de euro pe an. Putem să scoatem acești bani numai dacă putem folosi, dacă putem implementa medicina asistată de Inteligență Artificială (AI), care să reducă acest diagnostic suboptimal”.
