Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, potrivit unui nou sondaj. Armata și Poliția, următoarele în top

Încrederea românilor în instituții

Rezultatele arată că 63,9% dintre respondenți au declarat că au „destul de multă” și „foarte multă” încredere în Biserică, marcând o creștere față de 57,7% în iulie 2025. Armata se situează pe locul al doilea, cu un capital de încredere de 61,8%, în scădere față de 63% în iulie 2025.

Poliția ocupă locul al treilea, cu 50% încredere, în creștere semnificativă de la 43,2% înregistrat în vara anului trecut.

Pe de altă parte, Președinția înregistrează o scădere a încrederii publice, ajungând la 27,9% (comparativ cu 34,8% în iulie 2025). Justiția primește o încredere de 25,4%, iar Guvernul și Parlamentul rămân la coada clasamentului, cu 18,4% și respectiv 11,9% grad de încredere, ambele fiind în scădere față de măsurătorile anterioare.

Profilul celor care au încredere în principalele instituții

Conform datelor furnizate de sondaj:

• Biserica atrage încrederea în special din partea votanților PSD și AUR, a persoanelor de peste 60 de ani, cu educație primară și care locuiesc în mediul rural.
• Armata este apreciată de votanții PSD și PNL, de seniorii de peste 60 de ani și de locuitorii din zonele rurale.
• Poliția primește sprijin, în principal, de la tinerii sub 30 de ani, votanții PSD și PNL și angajații din sectorul public.
• Președinția este preferată de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și orașele mari.
• Justiția este susținută în special de votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani și cele cu educație primară.
• Guvernul beneficiază de încrederea votanților USR și PNL, a tinerilor sub 30 de ani și a persoanelor cu studii superioare din București.
• Parlamentul are o încredere mai mare din partea votanților PSD, PNL și USR, tinerilor sub 30 de ani și locuitorilor din București.

Neîncrederea în instituțiile politice

„Instituțiile percepute ca «nepolitice» domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, a explicat Remus Ștefureac, Directorul INSCOP Research.

Potrivit lui Ștefureac, „instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro