Condamnare dură pentru manelistul care a încercat s-o ardă de vie pe iubita lui. Judecătorii i-au calculat pedeapsa prin raportare la închisoarea pe viață

Decizia finală: 19 ani și 8 luni

Gheorghiță Sava a pierdut, pe 20 ianuarie 2026, ultima șansă de a-și desființa condamnarea definitivă, după ce Înalta Curte i-a respins recursul în casație și a menținut hotărârea din apel.

Cunoscut ca „Gicuță din Apărători”, bărbatul de 47 de ani a fost condamnat de Curtea de Apel București la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru tentativă de omor calificat, după ce pe data de 6 februarie 2023, în jurul orei 4.00, în timp ce era beat și drogat, a bătut-o pe iubita lui, a închis-o în portbagaj sub amenințarea cuțitului, apoi a dat foc mașinii în timp ce femeia se afla în interior.

Victima reușise să sune la numărul de urgență 112 înainte ca manelistul să incendieze mașina, astfel încât polițiștii au reușit să o salveze în ultima clipă, înainte să se sufoce cu fum sau să ardă de vie.

Pe Gicuță din Apărători, polițiștii l-au prins la scurt timp, după descrierea victimei, iar la testare, acesta a ieșit pozitiv la consumul de cocaină și alcool.

Gheorghiță Sava a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, respectiv tentativă la omor calificat, lipsire de libertate în mod ilegal, distrugere, conducere a unui vehicul fără permis și sub influența alcoolului și a altor substanțe.

Pe data de 7 februarie 2025, Tribunalul București l-a condamnat pe manelist la 16 ani și 8 luni de închisoare, pedeapsă majorată de Curtea de Apel București la 19 ani și 8 luni de închisoare.

S-a răzbunat pe iubita care îi răscumpărase acordeonul de la amanet

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 1203/2025 pentru a vedea cum motivează judecătorii majorarea pedepsei lui Gheorghiță Sava.

Din documentul citat reiese că în seara de 5 februarie 2023, manelistul trebuia să cânte la o petrecere, însă își amanetase acordeonul și nu putea să meargă să-l răscumpere, din două motive: n-avea nici bani, nici permis de conducere. 

De aceea, Gheorghiță Sava a rugat-o pe iubita lui să-l ducă cu mașina mai întâi la amanet pentru a-și recupera instrumentul muzical, apoi la petrecere, urmând ca acesta să îi restituie banii pe acordeon la finalul reprezentației.

• „La petrecerea respectivă, sărbătoritul dormea, iar persoana vătămată a mers în mașină, chemându-l telefonic și pe (Sava Gheorghiță – n.r.), considerând că nu va face acolo bani. Astfel, i-a cerut să vină, să ducă înapoi la amanet acordeonul și să îi restituie banii.
• În jurul orei 3.00, (Sava Gheorghiță – n.r.) a venit la mașină și a început să facă scandal. Persoana vătămată, speriată, i-a spus că nu se mai simte în stare să conducă, dar (Sava Gheorghiță – n.r.) a scos un briceag și a țipat la ea, spunându-i că o spintecă.
• Persoana vătămată a fugit din mașină, dar a fost prinsă de (Sava Gheorghiță – n.r.) după vreo 20 de metri. (Sava Gheorghiță – n.r.) s-a urcat la volan, a întors mașina către spălătoria auto și a parcat pe trotuar. Acolo a început să o lovească cu pumnii și picioarele. Apoi a luat-o de braț și i-a spus să intre în portbagaj. A împins-o în interiorul portbagajului, fără ca persoana vătămată să opună rezistență din cauza temerii.
• (Sava Gheorghiță – n.r.) a plecat cu mașina, conducând agresiv. Persoana vătămată a sunat la 112 și a relatat situația în care se afla. (Inculpatul – n.r.) a oprit mașina de câteva ori, a deschis portbagajul și i-a cerut persoanei vătămate telefonul, dar aceasta spunea că nu îl are și că i-a căzut în mașină.
• Persoana vătămată a realizat că mașina a intrat pe un drum de țară și a oprit. (Sava Gheorghiță – n.r.) a deschis portbagajul și și-a luat acordeonul, i-a mai cerut o dată telefonul persoanei vătămate și a închis portbagajul cu forța în momentul în care persoana vătămată a încercat să iasă din portbagaj.
• Persoana vătămată a stat liniștită în portbagaj, crezând că (Sava Gheorghiță – n.r.) era în apropiere, dar a simțit miros de fum și a sunat la 112 din nou.
• A lovit cu picioarele în bancheta din spate și a simțit cum vin fum și căldură, realizând că mașina ardea. În acest timp, persoana vătămată a fost salvată de poliție”, notează procurorii în Rechizitoriul 493/P/2023.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Manelistul, despre iubita lui: „N-avea nicio fărâmă de pace în ea”

Judecătorii Curții de Apel București rețin în motivarea condamnării definitive că Gicuță din Apărători a recunoscut toate faptele reținute în sarcina sa, însă a arătat că le-a făcut pe fondul stării pe care i-a provocat-o victima, care „îl teroriza în ultima perioadă și îi afecta reputația”.

• „(Inculpatul – n.r.) A relatat aceleași evenimente ca și persoana vătămată, arătând că, atunci când aceasta a refuzat să intre în hotel, lui i s-a părut că ea se preface, așa că a lovit-o, a scos-o din mașină, i-a dat «capace», a băgat-o în portbagaj și a plecat cu ea, a ajuns pe câmp, a scos acordeonul din portbagaj și a mai lovit-o pe persoana vătămată de câteva ori, întrebând-o unde are telefonul.
• A mai arătat că a clacat, pentru că persoana vătămată nu avea «nicio fărâmă de pace în ea», așa că a dat foc cu bricheta la husa de pe scaunul din dreapta și a plecat pe câmp, a mers cât a putut și a ajuns la șosea, apoi și-a sunat fiica să vină să îl ia de acolo, unde a fost găsit de poliție. (…)
•  Întrebat dacă a amenințat-o cu cuțitul în seara respectivă, inculpatul a spus că el mereu a speriat-o cu cuțitul, dar nu a tăiat-o niciodată, iar alte dăți a dat în ea «ca în bărbați», a «leșinat-o», iar următoarea zi se iubeau.
• Întrebat de ce a dat foc, nu a putut să ofere un răspuns. Cu ocazia unei audieri ulterioare, inculpatul (Sava Gheorghiță – n.r.) a arătat că, de fapt, nu își amintește să fi dat foc și vrea ca organele abilitate să demonstreze că el a dat foc.
• A mai arătat că «își asumă» restul acuzațiilor, dar nu este de acord cu «suta asta de mii pe care o cere tâmpita», referindu-se la persoana vătămată care s-a constituit parte civilă cu suma de 110.000 de euro”, se arată în motivare.

Instanța: „Inculpatul a dat dovadă de o ferocitate ieșită din comun”

Curtea de Apel București a decis că pedeapsa de 16 ani și 8 luni de închisoare pe care Gheorghiță Sava a primit-o la fond este prea  blândă, pentru următoarele motive:

• „Curtea reţine că inculpatul (Sava Gheorghiță – n.r.), dând dovadă de o mare îndrăzneală infracțională și de o atitudine de totală desconsiderare a libertății de voință și de mișcare a persoanei vătămate, precum și a sănătății și integrității fizice a acesteia, a manifestat un comportament total discreționar și abuziv față de victimă, care pe fondul unor tensiuni și discuții în contradictoriu, dar și al consumului de cocaină și alcool, a recurs la gesturi de cruzime care au pus în pericol grav viața victimei, dovedind o totală lipsă de empatie și respect față de aceasta, mai ales în contextul în care inculpatul a şi recunoscut că în trecut a mai fost violent cu persoana vătămată, care a obținut un ordin de protecție împotriva sa la un moment dat.
• În speţă, această atitudine a inculpatului s-a materializat prin amenințarea persoanei vătămate cu un briceag şi introducerea acesteia în portbagajul autoturismului, prin exercitarea unor acte de violență nejustificată asupra victimei căreia i-au fost aplicate numeroase lovituri intense cu picioarele în diferite zone anatomice ale corpului, precum şi prin incendierea interiorului autoturismului în al cărui portbagaj era sechestrată victima (…), cu intenţia de a-i suprima viaţa.
• Curtea constată că inculpatul i-a răpit persoanei vătămate orice libertate de voință, de mișcare și de acțiune, determinând-o să se supună fără niciun fel de ripostă voinței sale arbitrare (…).
• Ca atare, se constată că, în mod neconsimțit, victima a rămas în portbagajul autoturismului până la intervenția organelor de poliție sesizate chiar de către ea prin apel la serviciul de urgență 112 şi a putut fi astfel scoasă din portbagaj înainte ca autoturismul să ardă în întregime sau să se producă o explozie ori alte urmări mai grave atât pentru viața părții civile, cât și pentru starea bunului degradat de inculpat, toate aceste aspecte imprimând faptelor reținute în sarcina inculpatului un pericol social foarte ridicat.
• Se observă astfel că prima instanţă a dat dovadă de suficientă clemență prin alegerea unor pedepse apropiate de cuantumul minim prevăzut de legiuitor pentru infracțiunile de conducere a unui vehicul fără permis de conducere şi conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe, respectiv prin alegerea unor pedepse în cuantum mediu pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi distrugere, în condițiile în care faptele prezintă o gravitate sporită.
• Inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală săvârșind faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, mai exact în termenul de supraveghere al executării unei pedepse de 2 ani şi 4 luni închisoare (…), definitivă prin neapelare la data de 09.09.2021, ceea ce demonstrează că inculpatul este incapabil să se conformeze rigorilor legii penale și să adopte o conduită corectă în societate.
•  În condițiile în care inculpatul a dovedit perseverență pe cale infracțională, fiind condamnat anterior tot pentru săvârșirea unor fapte comise cu violență, se constată că pedepsele stabilite de prima instanță (…) sunt legale și temeinice iar criticile apelantului-inculpat sunt nefondate. (…)
• Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Sava Gheorghiță pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat, (…) aspect criticat atât de inculpat, cât și de Ministerul Public prin apelurile formulate, Curtea apreciază că sentinţa apelată este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului pentru această infracţiune.
• Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanţă, respectiv 11 ani închisoare pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat, este prea blândă prin raportare la ansamblul criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen.
• Curtea reține că infracțiunea comisă de inculpat este deosebit de gravă. Astfel, pe fondul unor neînțelegeri banale avute cu victima (…), dar și al consumului de cocaină și alcool, după multiple amenințări aduse la adresa persoanei vătămate cu un briceag, introducerea acesteia în portbagajul autoturismului şi exercitarea unor acte de violență asupra acesteia, inculpatul a luat hotărârea de a-i suprima viața victimei, sens în care după ce a încuiat şi a incendiat interiorul autoturismului în portbagajul căruia se afla împotriva voinței sale persoana vătămată, acesta a părăsit locul faptei, victima neavând niciun fel de şansă să se salveze singură, ci doar să aștepte ca flăcările să ajungă la ea, toate aceste aspecte imprimând faptei reținute în sarcina inculpatului un pericol social foarte ridicat.  
•  După cum s-a arătat anterior, inculpatul a dovedit o cruzime, o lipsă de empatie şi o ferocitate ieșite din comun, părăsind locul faptei în condiţiile în care autoturismul în portbagajul căruia se afla persoana vătămată ardea în flăcări, iar cei care au luat la cunoștință de faptele sale au încercat un sentiment de groază, de repulsie, mai ales că victima era concubina inculpatului, inclusiv inculpatul afirmând faptul că îl lega la acel moment o relație sentimentală faţă de persoana vătămată.
• Referitor la circumstanțele personale, Curtea constată că inculpatul are 47 de ani, este divorțat, are în întreținere un copil minor, a absolvit 8 clase, ocupația sa fiind aceea de muzician.
• Din fișa de cazier judiciar rezultă că infracțiunea a fost comisă de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat anterior tot pentru săvârșirea unor fapte comise cu violență.
• Așadar, se observă nu doar că inculpatul a perseverat pe calea infracțională, ci și că acesta are o înclinaţie spre acţiuni violente faţă de membrii comunităţii, acest lucru conducând la un real pericol pentru ordinea de drept.
• Curtea remarcă, în deplin acord cu cele susţinute de procurorul de şedinţă, că toate aceste împrejurări relevă gravitatea crescută a faptei de tentativă de omor calificat, ceea ce justifică majorarea pedepsei aplicate de prima instanță, ținând seama că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat (…) sunt cuprinse între 7 ani și 6 luni și 12 ani și 6 luni închisoare sau închisoarea de la 10 la 20 ani, dacă instanța s-ar orienta către pedeapsa detențiunii pe viață.
• Curtea reține că dreptul la viața este un drept absolut, iar orice atingere adusă acestuia implică o reacție fermă din partea autorităților, astfel că punând în balanță gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea deosebită a infractorului, în condițiile în care nici în fața instanței de apel inculpatul nu a părut să aibă sentimente de regret față de infracțiunea comisă, Curtea se va orienta către pedeapsa detențiunii pe viață.
• Pedeapsa închisorii, chiar și în cuantumul maxim, nu este aptă să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării unor valori sociale atât de importante, nefiind suficient de constrângătoare, existând așadar riscul comiterii de alte infracțiuni.
• Chiar dacă inculpatul a recunoscut fapta, Curtea apreciată că pedeapsa detenţiunii pe viaţă reflectă întru totul gravitatea faptei săvârșite şi a satisface necesitățile de reeducare a acestuia, cu atât mai mult cu cât, prin aplicarea pedepsei anterioare pentru săvârşirea tot a unor fapte comise cu violență, comportamentul inculpatului în societate nu s-a îndreptat, ba din contră s-a agravat prin acţiunea de a încerca să ucidă o persoană.
• În raport de toate aceste considerente, Curtea va aplica o pedeapsă orientată spre media limitelor speciale de pedeapsă (închisoarea de la 10 la 20 ani), respectiv 14 ani închisoare, dând eficiență și conduitei procesuale sincere a inculpatului, nu numai gravității crescute a infracțiunii. (…)
• În condițiile noii pedepse aplicate în apel pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat (…), Curtea va adăuga pedeapsa rezultantă de 17 ani şi 4 luni închisoare stabilită pentru infracțiunile deduse judecății la pedeapsa anterioară neexecutată de 2 ani și 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 19 ani și 8 luni închisoare”, notează judecătorii în documentul citat.

Judecătorii nu i-au redus pedeapsa, deși a recunoscut

Pe parcursul procesului, manelistul a încercat să obțină o reducere cât mai mare a pedepsei prin recunoașterea faptelor, susținerea că a fost provocat de victimă, că a comis infracțiunea sub influența alcoolului și a cocainei, toate cererile fiindu-i respinse.

La un moment dat, Gheorghiță Sava a făcut și un denunț, însă cercetările nu l-au confirmat, iar dosarul a fost clasat.

• „Procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii nu poate fi urmată dacă inculpatul este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
• Potrivit art. 187 C. pen., prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără a se lua în calcul cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei.
• Nu prezintă importanţă dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă este pedeapsa unică sau este prevăzută de lege alternativ cu pedeapsa închisorii.
• De asemenea, nu prezintă importanţă dacă infracţiunea săvârşită şi pedepsită cu detenţiunea pe viaţă a fost consumată sau a rămas în forma tentativei (aşa cum este şi cazul de faţă).
• Prin urmare, faţă de pedeapsa prevăzută pentru fapta de tentativă de omor calificat, Curtea constată că în mod corect, prima instanţă a respins cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii, chiar dacă situaţia de fapt reţinută prin sentinţa penală apelată a fost recunoscută şi asumată de inculpat”, se mai arată în motivare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.