Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales pentru a doua oară președinte al Agenției Universitare a Francofoniei

„În perioada 21-24 septembrie 2021, a avut loc la București, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF). Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Sommet-ul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România. Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales, în același timp, și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri”, se arată în comunicatul oficial.

Adunarea Generală a celor 1.005 instituţii membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit şi organizarea conferinţei miniştrilor educaţiei/pentru învăţământ superior şi cercetare din ţările francofone. Au participat 40 de miniştri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediţii ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existenţă.

În discursul de mulțumire, Cîmpeanu le-a spus celor prezenți la Adunarea generală a Agenției Universitare a Francofoniei că proiectul „România Educată” este un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone, ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume, conform comunicatului de presă.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Pe 21 septembrie, Pressone a scris că satutul Agenției nu îi permitea ministrului să candideze din nou, dar, în iulie, cu două luni înaintea alegerilor, Consiliul de Administrație al AUF condus de demnitarul român, a schimbat situația printr-o modificare de statut.

Peste 80% din bugetul AUF provine din contribuțiile statelor membre ale Francofoniei, iar, dintre ele, Franța este cel mai important finanțator. Restul de până la 20% din buget îl reprezintă cotizațiile universităților membre și finanțările din proiecte internaționale sau ale partenerilor instituționali.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro