Sorin Oprescu, supus unei coronarografii! Ce presupune și care sunt riscurile intervenției
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Care sunt riscurile coronarografiei?
Riscul vital e de 1 % dar creşte la pacienţii în vârstă, diabetici sau cu funcţia renală alterată. Se pot instala stopul cardiac, accidentul vascular cerebral sau poate fi necesară intervenţia chirurgicală pe cord. Riscul uzual este de 1-2% şi merge de la durere şi infecţie la locul puncţiei, alergii, hemoragii până la diverse tulburări ale ritmului cardiac şi afectarea funcţiei renale. Fiind o metodă invazivă pacientului îi vor fi explicate riscurile şi va semna un acord pentru această examinare.
Coronarografia este singura procedură de diagnostic care ne permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare iar dacă coronarografia indică o boală coronariană, permite alegerea tipului optim de tratament: medicamentos; angioplastie coronariană (procedură intervențională de lărgire a unei artere coronare în cazul în care aceasta este blocată sau îngustată de către placa de aterom; se poate realiza fie prin dilatație cu balon, fie prin montarea unui stent) sau intervenție chirurgicală pentru bypass coronarian.
Cum se realizează o coronarografie
Procedura se realizează sub anestezie locală ( în zona inghinală sau în zona radială - încheietura mâinii) cu pacient conștient pe toată durata inrtervenţieii şi este precedată de consult cardiologic, ecografie cardiacă, analize uzuale de sânge şi teste de coagulare şi radiografie toracică. Procedura se efectuează în mediu steril, durează 30-60 de minute cu pacientul în decubit dorsal. Pacientul nu va mânca şi nu va bea în ziua intervenţiei şi va ramâne internat 24-48 de ore. Practic se introduce în artera aleasa ca abord un tub gol (teaca arterială) prin care introduc apoi o serie de ghiduri şi catetere care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterelor coronare.
Dacă sunt depistate stenoze coronariene mai mari de 70% şi pentru care nu există indicatii specifice chirurgicale, acestea se rezolvă pe loc, în continuarea coronarografiei, printr-o procedură de dilatare cu balonaş şi stent, numită angioplastie coronariană. Metoda este indicată la peste 70% dintre pacienţii care prezintă stentoze coronariene critice, restul de 30% având indicatie chirurgicală de by-pass aorto-coronarian.
După intervenţie la locul de puncţie se aaplică un pansament compresiv ce trebuie păstrat 24 de ore pentru a se evita sângerările. Pacientului i se va indica repaus la pat, întins, fără să indoaie piciorul sau mâna timp de 8-12 ore. În anumite situaţii se poate utiliza un sistem hemostatic la nivelul punctiei femurale sau sigilarea arterei femurale prin introducerea deicollagen la locul puncţiei ce realizează hemostaza foarte repede, în doar 2-4 ore şi permite pacientului atât mişcarea picioruui cât şi ridicarea din pat.
Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, doctor în ştiinte medicale
