Spanac fertilizat cu dejecții de pește. Cercetarea, o premieră în România, e derulată de USAMV Cluj-Napoca

Concret, dejecţiile de peşte sunt folosite ca fertilizant în dezvoltarea unei culturi experimentale de spanac. Proiectul este derulat de un grup de cercetători clujeni având ca scop găsirea unor mijloace cât mai eficiente de folosire a resurselor din mediul înconjurător.

Cercetătorii au optat pentru crap ca şi specie de peşte pe care să fie făcute aceste teste, deoarece este rezistent la temperaturi scăzute şi poate oferi cantităţi mari de dejecţii. Astfel, 38 de crapi sunt crescuţi în laborator, pentru ca cercetătorii să aibă acces direct la fertilizatorul dorit.

Radu Giurgiu, unul dintre cercetători, a explicat că această cultură de spanac nu este cultivată în pământ, ci într-un substrat steril de vată minerală, deoarece aşa poate fi mai uşor controlată dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor.

„Folosim dejecţiile de la peşti, avem 38 de crapi, iar cu ajutorul unor bacterii le transformăm în nitraţi care este fertilizant pentru plante şi observăm cât de mult ajută acest fertilizant la creşterea şi la calitatea plantelor. Facem o tranziţie spre economia circulară şi încercăm să folosim mai eficient resursele din mediul înconjurător pentru a putea cultiva plante într-un mod sustenabil. Tot procesul se desfăşoară într-un circuit închis, în care se utilizează mai puţină apă decât se utilizează în agricultura tradiţională”, a spus Radu Giurgiu, citat de Agerpres.

Tânărul cercetător a explicat că deşi în cadrul acestei culturi experimentale s-a optat pentru spanac, practic, această modalitate de fertilizare ar putea fi folosită şi pentru creşterea salatei, a roşiilor şi castraveţilor sau a altor plante. El a spus chiar că ar putea fi un bun înlocuitor pentru îngrăşămintele chimice şi că nu alterează gustul legumelor.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Cercetătorii din cadrul USAMV Cluj au în plan popularizarea acestei metode şi printre fermierii români, dar nu înainte de a o analiza din punct de vedere economic.

„Vedem de câtă apă ar fi nevoie, de câţi peşti pentru a obţine o anumită cantitate de spanac astfel încât ferma să fie rentabilă. Se poate cultiva tot timpul anului, recolta nu este influenţată de factorii de mediu din exterior, temperatura şi umiditatea sunt constante tot timpul, este un mediu controlat, rezultatul cercetării noastre poate avea aplicabilitate în agricultură”, a mai spus Giurgiu, care a subliniat că tehnologia ar putea ajuta la dezvoltarea agriculturii locale sau a acelor culturi plasate în oraşe.

Cultura de spanac fertilizată cu ajutorul dejecţiilor de peşte este atent monitorizată, fiind folosiţi senzori care transmit informaţii despre umiditate, temperatură sau alţi parametri care trebuie analizaţi. Iată beneficiile spanacului pentru sănătate.

După cum a explicat şi Rareş Nistor, un alt membru al echipei de cercetători, prin acest proiect se pune un accent important şi pe folosirea tehnologiei în dezvoltarea culturilor. Datele astfel adunate şi analizate vor sta la baza definirii unei metode de cultivare a plantelor.

„Încercăm să descoperim cum se influenţează creşterea recoltei şi gustul plantelor. Folosim LED-uri cu un spectru mic de culoare, albastru şi roşu, folosite de plante pentru fotosinteză. Este o combinaţie de nutrienţi, apă şi lumină prin care încercăm să îmbunătăţim calitatea plantelor”, a spus şi Rareş Nistor.

Prorectorul responsabil cu cercetarea al USAMV, Dan Vodnar, a explicat şi el că proiectul, care beneficiază de o finanţare de 100.000 de euro, fiind derulat în în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Neubranderburg (Germania), este unul cu puternice componente inovative. Proiectul se va încheia peste un an, în 2019.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Anul trecut, în luna martie, omenirea era uimită de o altă descoperire majoră: o frunză de spanac a fost folosită drept țesut cardiac!

FOTO: Facebook/USAMV Cluj-Napoca

CITEȘTE ȘI…  REPORTAJ/ Autoritățile l-au lăsat de izbeliște opt ani. Un cămin de batrâni a fost reconstruit de oameni cu suflet mare

EXCLUSIV/Adevărul despre certurile dintre Mădălina Ghenea și Matei Stratan. Părinții sunt de vină!

Urmărește-ne pe Google News