Specialist în drept, după decizia de invalidare a candidaturii lui Călin Georgescu: „Nu e nimic periculos. Este o reacție a sistemului democratic”

Decizia Biroului Electoral Central a fost motivată prin invocarea a două hotărâri CCR din 2024. E vorba de decizia de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă și de hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidențiale. Cristian Clipa susține că invocarea deciziei CCR din cazul Șoșoacă „înseamnă că s-a făcut o analiză a profilului ideologic al candidatului Călin Georgescu și în logica de atunci a Curții Constituționale s-a ajuns la concluzia că acest profil ideologic este incompatibil cu valorile fundamentale asumate prin Constituție de statul român”. 

„În esență, e vorba despre democrație reprezentativă, democrație liberală, pluralistă, foarte prietenoasă cu ideea de drepturi și libertăți fundamentale, prietenoasă cu minoritățile de orice fel și așa mai departe. Cel mai probabil s-a mers pe ideea că prin discurs, atitudine și comportament politico-electoral, domnul Călin Georgescu reprezintă în sine o amenințare pentru ordinea constituțională, respectiv acest comportament al dumnealui este incompatibil cu actuala ordine constituțională”, a explicat Cristian Clipa.

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

Ce înseamnă că decizia de anulare a alegerilor nu îl nominalizează pe Georgescu

Chiar dacă decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale nu îl nominalizează pe Călin Georgescu, BEC a subliniat că hotărârea de anulare a alegerilor l-a vizat în mod direct. Cristian Clipa susține că este evident că decizia CCR de anulare a alegerilor l-a vizat pe Georgescu.

„Am văzut deja puncte de vedere exprimate în spațiul public de reputați constituționaliști. Cel mai probabil, Biroul Electoral Central s-a raportat la principiul potrivit căruia nu poți fi lăsat să candidezi pentru obținerea unui mandat, în cazul de față de președinte al României, atât timp cât un scrutin precedent a fost anulat cumva din pricina ta și pentru că tu ai fost beneficiarul unor mijloace apreciate la vremea respectivă ca fiind frauduloase”, spune Clipa. 

Potrivit conferențiarului timișorean, candidatul la care se referă Curtea Constituțională în decizia de anulare a alegerilor „nu putea fi decât cel care a obținut locul întâi la scrutinul din noiembrie”. „Era evidentă relația pe care atunci, chiar tacit, Curtea Constituțională a făcut-o între câștigătorul primului tur de scrutin și aceste influențe venite din partea unor actori statali și nonstatali neprieteni României”, a mai declarat Cristian Clipa pentru Libertatea.

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

„Legea i-a permis să facă acest lucru”

Întrebat dacă decizia CCR de eliminare din cursă a Dianei Șoșoacă, criticată dur la momentul pronunțării chiar de către unii politicieni sau formatori de opinie pro-europeni, poate fi invocată în eliminarea din cursă a lui Călin Georgescu, Cristian Clipa a spus că în acel caz a fost vorba de o inovare pe care legea i-a permis-o Curții Constituționale. 

„În legea de organizare a Curții Constituționale există un text care spune că Curtea Constituțională este singura în măsură să statueze asupra propriei sale competențe și mai mult decât atât, textul adaugă, nici o altă autoritate publică nu poate contesta și nici interfera în competența Curții Constituționale. Prin urmare, chiar dacă în cauza Șoșoacă, această Curte Constituțională a inovat, a făcut-o în condiții de competență autoasumată perfect legitimă, pentru că legea i-a permis să facă acest lucru”, a explicat Cristian Clipa.

Avocatul timișorean susține că, în baza puterilor conferite de lege, Curtea Constituțională „a instituit o cerință de eligibilitate suplimentară, și anume ca profilul politico-ideologic al candidaților să fie compatibil cu valorile fundamentale asumate de statul român prin texte constituționale”. 

Recomandări

Sindicatul funcționarilor din Camera Deputaților cere Parchetului, DNA și ANI să se sesizeze după ce Libertatea a raportat scurgerea subiectelor de la examenele angajaților

„Deci, câtă vreme pui sub semnul întrebării pluralismul, democrația reprezentativă, rolul Parlamentului, rolul partidelor, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii prin raportare la criteriul apartenenței la o anumită etnie, rasă și așa mai departe, pui sub semnul întrebării apartenența României la NATO și la Uniunea Europeană, în mod legitim, Curtea Constituțională se poate întreba dacă nu cumva profilul celor doi candidați este incompatibil cu actuala ordine constituțională”, a explicat Cristian Clipa.

„Într-adevăr, s-a creat un precedent”

Întrebat dacă, prin deciziile de anulare a alegerilor și scoaterea unor candidați din cursă există riscul de creare a unui precedent periculos în urma căruia, la un moment dat, un candidat să fie scos din cursa electorală, Clipa a declarat că „noțiunea de precedent periculos este mai degrabă jurnalistică decât una juridică”. 

„Juridic este noțiunea de precedent. Într-adevăr, s-a creat un precedent, dar din punct de vedere juridic, noi nu putem spune că precedentul este periculos. Admit, și noi toți trebuie să acceptăm, faptul că această Curte Constituțională a inovat, dar nu a făcut-o în afara bazei legale. Nu e nimic periculos, este pur și simplu o reacție a sistemului. Și nu vreau să fiu interpretat altfel decât în sensul celor spuse. Este o reacție a sistemului democratic, reprezentativ, o reacție de apărare în fața unor candidați care au pus la modul foarte serios problema schimbării însăși a sistemului într-unul mai puțin democratic sau într-unul nedemocratic”, a mai punctat Cristian Clipa. 

„Sunt instrumente de apărare ale sistemului față de factorii externi”

Întrebat dacă criticii deciziilor CCR și BEC nu ar putea invoca faptul că și cei care au acționat în slujba regimului comunist, spre exemplu, au făcut-o în  baza legilor existente la vremea respectivă, Cristian Clipa a explicat că în ambele variante este vorba de o apărare a sistemului în vigoare, acum fiind vorba de apărarea sistemului democratic.  

„Constituția Republicii Socialiste România din 1965 consacra libertatea cuvântului, libertatea de exprimare prin urmare, libertatea întrunirilor și așa mai departe pentru ca mai apoi, un paragraf imediat următor, să stabilească în mod expres faptul că exercițiul acestor drepturi nu poate fi folosit împotriva orânduirii socialiste și a rolului conducător unic al Partidului Comunist Român. Prin urmare, și un sistem juridic de factură socialistă bolșevică, și unul de natură fascistă, ca și unul de natură liberal-democratică, de tipul celui pe care îl trăim și îl exersăm astăzi, au mecanisme de apărare de acest tip”, a explicat Clipa.

Specialistul în drept a admis că „pentru terți, pentru cei din afara sistemului, (n.r. – astfel de decizii) par cumva nedemocratice, exclusive, limitative”. „Dar ele sunt instrumente de apărare ale sistemului față de factorii externi care își propun schimbarea fundamentală a acestui sistem”, a conchis Cristian Clipa. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News