Spionul Alexandru Bălan a scris că recunoaște faptele, apoi s-a răzgândit. A vândut documente SRI și SIE către Belarus

Libertatea a consultat Încheierea din data de 11 mai 2026 a Curții de Apel București din dosarul 1145/2/2026/a1, în care Alexandru Bălan a fost deferit justiției pentru tentativă la infracţiunea de trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat și divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, pentru care riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.

Alexandru Bălan este judecat în România în lipsă, în procedura de cameră preliminară, după ce a fost extrădat în Republica Moldova, pe data de 24 aprilie 2026, pentru ispășirea unei pedepse de un an și 6 luni de închisoare cu executare, tot pentru divulgare de secrete, pedeapsa fiind stabilită în urma încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Din documentul citat reiese că avocatul lui Alexandru Bălan a depus o serie de probe, printre care și o declarație pe care acesta a dat-o chiar în ziua predării, în care fostul director-adjunct al SIS părea că își asumă faptele, după care a ales să și-o retragă.

„Apărătorul ales al inculpatului (…) mai învederează că, faţă de înscrisul depus la dosar în copie, care ar reprezenta o declaraţie a inculpatului, dată exact în data de 24.04.2026, când a fost extrădat, sub asistenţa unui avocat din Republica Moldova, în care menţionează că renunţă la cererile şi excepţiile formulate şi că solicită procedura de judecată simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, a luat legătura cu inculpatul cu o seară înainte de acest termen (n.r. – 11 mai 2026), care i-a transmis că stăruie în procedura de cameră preliminară derulată de apărătorii săi aleşi din prezenta cauză, în sensul că susţine cererile şi excepţiile formulate de către aceştia”, se arată în documentul citat.

Ulterior, pe 28 aprilie 2026, președinta Republicii Moldova Maia Sandu l-a grațiat pe Alexandru Bălan, care a fost predat în aceeași zi autorităților din Belarus, în cadrul unei operațiuni de schimb de prizonieri.

Eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri dintre Chișinău și Minsk

Guvernul de la Chișinău l-a predat pe Bălan alături de Nina Popova (acuzată de subversiune), Vladislav Nadeiko (agent belarus), Alexandr Butiaghin (arheolog) și o a cincea persoană despre care nu exsită date publice.

În schimb, guvernul de la Minsk i-a eliberat pe doi ofițeri ai Republicii Moldova acuzați de spionaj și pe trei cetățeni polonezi, printre care s-a numărat jurnalistul Andrzej Poczobut.

Pe 23 iunie 2025 SRI a sesizat DIICOT cu privire la implicarea lui Alexandru Bălan, cetățean român și al Republicii Moldova, în acțiuni de divulgare de informații secrete de stat către spioni din Belarus, un stat care se aliniază intereselor Federației Ruse.

Alexandru Bălan a fost șef al contraspionajului moldovenesc, apoi director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Din aceste poziții, în perioada 2014-2019, acesta a participat la multiple activități de cooperare partenerială cu SRI și a intrat în posesia mai multor informații, date și documente secrete.

Potrivit sesizării SRI, era vorba despre „informații clasificate conexe spațiului Federației Ruse, inclusiv din categoria unor proiecții ofensive asupra serviciilor secrete rusești, a căror divulgare ulterioară poate aduce atingere intereselor naționale de securitate (n.r. – a României)”.

Cum a ajuns Bălan să livreze secrete către agenții din Belarus

Din 2016 până în 2019, perioadă care se suprapune ascensiunea lui Alexandru Bălan în SIS, Republica Moldova era condusă „din umbră” de către oligarhul Vladimir Plahotniuc, până când acesta a fost îndepărtat de o coaliție considerată imposibilă, formată din proeuropeni și socialiști.

Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența și a fugit din țară, iar la putere a ajuns mai întâi un guvern condus de Maia Sandu, apoi unul format în jurul lui Igor Dodon.

Acest context politic volatil a dus la schimbarea din funcție a directorului general al SIS, Vasile Botnari, a adjunctului acestuia, Alexandru Bălan, precum și a șefilor direcțiilor de spionaj (col. Alexandru Pînzari) și contraspionaj (Ghenadie Cosovan, cel care preluase conducerea după promovarea lui Bălan).

Alexandru Bălan a fost demis din funcția de director-adjunct al SIS pe 20 decembrie 2019.

Oficial, acesta a fost acuzat în legătură cu expulzarea controversată a unor profesori turci către autoritățile de la Ankara, căutați pentru implicare în lovitura de stat eșuată din iulie 2016, organizată de organizația lui Fethullah Gülen împotriva lui Recep Tayyip Erdogan.

În realitate, demiterile din serviciile secrete erau parte a unui plan mai amplu al noii puteri de a „dezoligarhiza” a instituțiile controlate până atunci de Vladimir Plahotniuc.

Fostul director adjunct al SIS a fost „tras pe linie moartă”, de unde l-au recrutat agenții bieloruși după invazia lui Vladimir Putin în Ucraina.

În perioada 2023-2024 asupra lui Alexandru Bălan planau deja suspiciuni că este în legătură cu agenți străini, astfel că acesta este îndepărtat din SIS și forțat să lucreze în privat ca „expert în politici de securitate”.

Cu cine s-a întâlnit Alexandru Bălan în Ungaria

Frustrările profesionale și dificultățile financiare l-au determinat pe Alexandru Bălan să valorifice informațiile secrete pe care le deținea contra unor sume de bani, de până la 100.000 de euro, către agenții bieloruși:

Mikalai Aliaksandrovich Dukshta,
Vladimir Valerievich Yarmak,
Stanislav Bartashevich
Vladimir Vorozhbitov.

Alexandru Bălan a luat contact cu agenții bieloruși în cadrul unor întâlniri conspirative care au avut loc în 2024 și 2025, în hoteluri din Budapesta, Ungaria, sau în camere închiriate pe aplicația AirBnb.

Autoritățile judiciare Budapesta au confirmat că Dukshta, Yarmak, Bartashevich și Vorozhbitov au fost identificați ca ofițeri ai KGB Belarus și au intrat pe teritoriul Ungariei cu scopul desfășurării unei operațiuni specifice unui serviciu secret.

La rândul lor, autoritățile din Cehia au confirmat că Mikalai Aliaksandrovich Dukshta era ofițer de informații al serviciului de informații KGB Belarus și că acționa în calitatea de „consilier” al Ambasadei Republicii Belarus în Cehia, la fel ca Vladimir Valerievich Yarmak.

Întâlnirile dintre Alexandru Bălan și spionii bieloruși au fost documentate temeinic, aveau loc sub identități false și durau între 4 și 11 ore.

În timpul acestor întâlniri, Bălan și agenții din Belarus și-au luat precauții și măsuri de contrafilaj: s-au cazat sub identități false, au plătit cash, comunicau doar prin rețelele publice de Wi-Fi sau observau întotdeauna trecătorii înainte de ieși din hotel.

După aceste întâlniri, fostul director-adjunct al SIS vizita multiple case de schimb valutar, unde schimba bancnotele de câte 100 de euro primite de la ofițerii KGB-BY în bancnote de 200 sau 500 de euro.

Ce spun SRI și SIE despre documentele găsite în arhiva lui Bălan

Din toamna anului 2025, procurorii din România și cei din Republica Moldova au colaborat în dosarul lui Alexandru Bălan, la imobilele căruia au avut loc percheziții pentru depistarea şi ridicarea documentelor cu informaţii clasificate pe care acesta le deținea.

Alexandru Bălan a fost reținut pe data de 8 septembrie 2025 la Timișoara și apoi arestat preventiv de Curtea de Apel București la propunerea DIICOT, o hotărâre confirmată ulterior la Înalta Curte, pe 24 septembrie.

În urma cercetărilor pe care procurorii le-au efectuat asupra echipamentelor electronice ridicate de la Alexandru Bălan cu ajutorul experților de la Institutul pentru Tehnologii Avansate:

„Cu privire la cele 14 documente identificate până la acest moment în dispozitivele electronice ridicate de la inculpatul (Bălan Alexandru – n.r.), care au aparența că au fost emise de către serviciul de informații al Republicii Moldova), a fost solicitat un punct de vedere de la Serviciul Român de Informații.
Prin aceeaşi adresă au fost solicitate detalii legate de un document (o filă, o pagină), identificat în dispozitivele electronice ridicate de la inculpatul (Bălan Alexandru – n.r.), document denumit «mutre (1) 2013», ce conține, în partea superioară a fișierului tip Word, mențiunea «Colaboratori SRI Iași > 2013», sub care se regăsesc 7 fotografii reprezentând diferite persoane.
Conform răspunsului primit de la Serviciul Român de Informații (Vol. 7 f. 314-315):
Toate documentele analizate, în situația transmiterii către un stat nealiat sau unor exponenți ai unor puteri străine, creează vulnerabilități și aduc atingere securității naționale a României, aliaților și partenerilor săi.
Documentele atestă orientarea anti-românească și anti-europeană atât a SIS RM, cât și activitățile concrete întreprinse de (Bălan Alexandru – n.r.).
Acesta a derulat activități ostile la adresa României şi a cetățenilor români, inclusiv demersuri ofensive de recrutare și de provocare a serviciilor de informații din România.
Considerăm că, pe orice document, în spețele în care a fost implicat direct, (Bălan Alexandru – n.r.) este capabil să ofere elemente de context și detalii suplimentare.
Deși pe documentul mutre (1) 2013.doc nu sunt trecute numele persoanelor, (Bălan Alexandru – n.r.) le cunoaște identitatea, calitatea oficială, zona de expertiză și implicarea lor în activități alături de SIS RM.
Toate datele despre ofițerii SRI, atât cei din fotografii, cât și toți pe cei pe care i-a cunoscut, prin furnizarea identităților lor către KGB Belarus, constituie o vulnerabilitate pentru SRI și pentru securitatea națională a României.
Din perspectiva faptului că unele dintre documentele prezentate relevă existența unor cunoștințe detaliate asupra metodelor și mijloacelor specifice de lucru ale Serviciului, evidențiind atât interesele operative ale structurilor informative românești față de Republica Moldova, dar și rezultatele monitorizărilor (neautorizate) efectuate atât asupra unor sedii SRI, cât și a unor cadre ale Serviciului, în contextul în care aceste date au fost puse la dispoziția ofițerilor de informații din Belarus cu care (Bălan Alexandru – n.r.) s-a aflat în legătură operativă, astfel de diseminări sunt de natură să afecteze activitatea Serviciului Român de Informații, având aptitudinea de a intra sub incidența prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
(Bălan Alexandru – n.r.), prin activitatea și funcțiile deținute în cadrul SIS RM, a fost conștient de momentul intrării în contact cu o putere străină și de prejudiciile pe care le poate produce securității naționale a României, aliaților și partenerilor săi.
Deținerea documentelor aparținând SIS RM pe dispozitivele proprii este în sine o vulnerabilitate și – în contextul relaționărilor clar de factură operativă cu ofițerii KGB Belarus – se poate prezuma că astfel de stocări ale unor informații sensibile (din perspectiva serviciilor secrete cu care cel în cauză a relaționat în cadru oficial), sunt de natură să afecteze interesele de securitate naționale.
De asemenea, (Bălan Alexandru – n.r.) a participat la evenimente în urma cărora a realizat materiale informative utile KGB Belarus și a acționat pentru crearea unei rețele de agenți pentru acest serviciu”, se arată în Încheierea de ședință din data de 11 mai 2026.

Tot în dispozitivele electronice utilizate de Alexandru Bălan a fost identificat fișierul „34-I-043-G-15.pdf”, despre care SRI a comunicat procurorilor că este clasificat drept secret de stat, cu nivelul de secretizare „strict secret”.

Acest fișier „conține identități ale unor ofițeri activi ai Serviciul Român de Informații și evidențiază existența unor relații de cooperare cu servicii din alte state/modalitățile de organizare a acestora, context în care diseminarea neautorizată are potențialul de a afecta activitatea de informații realizată în regim partenerial”.

Pe data de 19 septembrie 2025, în urma analizei datelor informatice rezultate în urma accesului la sistemului informatic reprezentat de mediul de stocare HDD Transcend 1TB aparținând lui Alexandru Bălan a fost identificat un fișier tip pdf, ce reprezintă o notă de la SIE-România către SIS-Republica Moldova, ce conține informații despre activitatea unor persoane pe teritoriul României.

„Cu privire la fișierul tip pdf, menționat anterior, Serviciul de Informații Externe, prin adresa cu nr. 97814 din 30.12.2025, ne-a comunicat următoarele:
«Materialul în cauză a fost emis de Serviciul de Informații Externe.
Materialul conține informații clasificate din clasa secret de stat, nivel STRICT SECRET și a fost transmis către beneficiar în format electronic sub numărul 8/2015 din 24.08.2015.
Transmiterea, divulgarea sau deținerea neautorizată a informațiilor conținute în documentul în cauză este de natură a afecta grav securitatea națională, interesele și activitatea instituției.
Apreciem că informațiile conținute în document au fost compromise, în măsura în care conținutul acestora a fost adus la cunoștința unor persoane neautorizate sau a fost supus riscului unei asemenea cunoașteri neautorizate. La acest moment nu s-a realizat declasificarea acestora»”, se mai arată în Încheierea de ședință.

Comunicarea „în draft” cu privire la războiul din Ucraina

Din analiza dispozitivelor folosite de Alexandru Bălan a rezultat că acesta folosea 16 adrese de e-mail, dintre care amintim: pentrupace1267@gmail.com, farmaciaorient174@gmail.com, trebamarket2023@gmail.com, dinadana2077@gmail.com sau larisastraseni12345@gmail.com.

Datele informatice arată că la aceste adrese se logau atât Alexandru Bălan, cât și persoane din Belarus. Mai mult, unele dintre ele au fost șterse imediat după reținerea lui Bălan, când acesta nu mai avea acces la dispozitive electronice.

Anchetatorii au stabilit că Alexandru Bălan și agenții bieloruși comunicau prin metoda „salvare în Draft”, care presupune ca ambele părți să aibă parola unei adrese de e-mail: unul dintre utilizatori scrie o ciornă și o salvează în folder-ul „draft”, de unde celălalt o poate citi fără ca mesajul să fie transmis online și, eventual, interceptat.

În aces mod Alexandru Bălan și agenții bieloruși au schimbat informații pe tema războiului din Ucraina:

Contactarea unei surse de informații care a prezentat date referitoare la anumite evenimente cu caracter politic din regiunea Transcaucazia.
Contactarea unei surse de informații din Ucraina, militar în cadrul armatei ucrainene, care a prezentat date referitoare la anumite evenimente cu caracter militar, desfășurate în această țară.
O relatare amplă privind contactarea unor surse de informații care este posibil să activeze în cadrul Serviciului de Informații din Ucraina (SBU), precum și în cadrul armatei ucrainene, surse ce au prezentat o multitudine de date legate de situația politică și militară din regiune.

Totodată, în mesaje se punea accent și pe anumite evenimente privind relaționarea președintelui României Nicușor Dan cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu, context în care exista posibilitatea, relatată de sursele de informații, de a crea un material ce poate fi difuzat în mass-media internațională, în scopul „atacării informaționale” a Maiei Sandu și a tensionării relațiilor diplomatice dintre cele două state.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE