SRI a evitat să explice pentru Libertatea cum va interveni legal în procesul luptei împotriva corupției, conform noii Strategii de Apărare a Țării. Procuror: ar trebui schimbată legea de funcționare a serviciului

Ce a anunțat Nicușor Dan

Unul dintre obiectivele trasate în noua Strategie de Apărare a Țării (2025-2030) dorește combaterea fenomenului corupției: „Limitarea drastică a fenomenului corupţiei prin coordonarea eforturilor instituţiilor, inclusiv a serviciilor de informaţii, strict în limitele competenţelor legale, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, în special a instrumentelor oferite de inteligenţa artificială”, arată documentul strategic în ceea ce privește actualul rol al serviciilor secrete în lupta împotriva corupției. 

Mai mult, președintele Nicușor Dan a anunțat următoarele: „Un serviciu de informații care are o împărțire pe departamente, care decurge din strategie și după aceea din planul de implementare, și aceste departamente, unele se ocupă de contraspionaj, alte de sabotaj, de crimă organizată, de fel de fel de lucruri. Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupție, vom avea o unitate, sau o secțiune din cadrul SRI care se va ocupa de corupție, iar singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul de mare corupție”. 

Controversa legală constă în faptul că, deși Strategia de Apărare a Țării reprezintă documentul programatic care stabilește prioritățile de acțiune ale serviciilor de informații, principalul serviciu de informații intern, cel nominalizat în mod expres de președintele Nicușor Dan, SRI nu are, potrivit legii sale de funcționare, atribuții privind colectarea informațiilor care prezintă suspiciuni de corupție. 

„Referitor la activitatea specifică a Serviciului Român de Informații, art. 1 și art. 2 din Legea nr. 14/1992 statuează că Serviciul Român de Informații este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, sens în care organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României. În conformitate cu reglementările sus-menționate, activitatea Serviciului este racordată la Strategia Națională de Apărare a Țării, document programatic care, raportat la starea de securitate, stabilește prioritățile strategice pentru următorii ani pentru toate instituțiile cu atribuții și este principalul fundament pentru stabilirea de către Serviciul Român de Informații a obiectivelor și direcțiilor de acțiune, incluse în Strategia de Informații a Serviciului (document programatic subsecvent)”, explică SRI într-un răspuns pentru Libertatea. 

Ce spun sub anonimat procurorii

Libertatea a stat de vorbă, sub protecția anonimatului, cu câțiva procurori care au acumulat experiență în relația interinstituțională cu SRI pe tema acestui tip de informări privind suspiciunile de corupție și au explicat anumite nuanțe.

„Trebuie făcută distincția între informație și probă. În prima fază, procurorul verifică indiciile, pistele inițiale, el încearcă să valorifice acele informații primite de la servicii. Informațiile pot veni și de la DGPI sau DOS ale Ministerului Afacerilor Interne. Unele note informative primite de la SRI sunt solide, au și documente de suport, altele nu. Dacă o ancheta preliminară indică posibilitatea unei activități infracționale, atunci procurorul se sesizează din oficiu și deschide un dosar, iar el este singurul actor judiciar care instrumentează probatoriul”, a explicat o sursă Libertatea. 

Întrebat dacă, după deschiderea dosarului din oficiu, mai apare undeva informația că acel dosar a început cu ajutorul informativ al SRI, un procuror a explicat că „el nu obișnuiește să precizeze acest aspect, dar că există alți procurori care amintesc în dosar de suportul informativ al SRI”. 

Întrebat dacă această practică poate fi catalogată una extrajudiciară, în afara principiilor statului de drept, un alt procuror a susținut pentru Libertatea că nu, dar „în mod normal ar trebui schimbată legea de funcționare a SRI, ca să fie eliminate orice fel de controverse de natură juridică”. 

Au existat însă și cazuri când informațiile SRI transmise către procurori s-au dovedit a fi false, potrivit surselor Libertatea. Acest lucru înseamnă că SRI dă și erori de intelligence. Standardele profesionale obligă SRI să verifice în prealabil informația trimisă către Parchete, altminteri informația respectivă nu poate fi considerată produs de intelligence.

Din perspectiva metodologică, există o diferență fundamentală între ce înseamnă o informație și un produs de intelligence.

„Indiferent dacă vorbim despre anchetele penale, planificări operaționale sau un proces de luare a deciziei în materie de securitate națională, informațiile trebuie să îndeplinească standarde specifice înainte de a putea fi considerate produse de intelligence”, explică practicianul Jessica Stutzman.

Informațiile pot fi considerate produse de intelligence atunci când au fost evaluate, analizate, plasate în context, testate pentru relevanță și pregătite pentru a sprijini o decizie. Dacă vreunul dintre aceste elemente lipsește, informația nu a atins încă nivelul de intelligence.

Claritatea legislativă în privința atribuțiilor SRI ar fi necesară, având în vedere istoricul relației inter-instituționale DNA-SRI, din timpul mandatului procurorului șef Laurei Codruța Kovesi, când numeroase dosare penale au fost ulterior afectate de decizii ale Curții Constituționale, amendând anumite prevederi neclare ale legii actuale de funcționare a SRI. La fel ca Nicușor Dan, și fostul președinte Traian Băsescu a folosit aceeași portiță, a introdus corupția ca amenințare la securitatea națională în Strategia de Apărare a Țării. Astfel ea a devenit prioritate pentru agenția internă de informații.

În mod normal, Comisia parlamentară de control al activității SRI ar trebuie să lămurească public această dilemă juridică, dacă legea de funcționare a SRI ar trebui modificată pentru a introduce procesul de colectare și verificare a informațiilor privind suspiciunile de corupție ca obiectiv direct al serviciului.

SRI evită răspunsul privind atribuțiile legale

Libertatea a mai solicitat SRI să explice care sunt metodele legale prin care va culege informații referitoare la corupție, însă instituția nu a oferit detalii la această întrebare. O sursă Libertatea a explicat că principalele metode folosite de SRI sunt sursele deschise, sursele umane (informatorii) și mandatele de interceptare pe securitate națională obținute în instanță. 

În privința folosirii surselor umane în procesul de valorificare a informațiilor privind săvârșirea unor presupuse fapte penale, în practică, pot apărea și controverse. Utilizarea surselor umane „murdare” (dirty assets) ale serviciilor secrete în relația cu un procuror poate crea conflicte de interese.

„Sursele serviciilor de intelligence pot fi persoane care au comis infracțiuni, chiar dacă acțiunile lor au avut loc în străinătate. Forțele de ordine doresc să le condamne sau să le utilizeze pentru a condamna alte persoane. Serviciile de intelligence doresc să le utilizeze pentru a colecta informații care vor rămâne secrete. Continuarea utilizării resurselor umane pentru a colecta informații, după ce au ieșit la iveală informații care îi incriminează într-o infracțiune, crește semnificativ probabilitatea ca un proces penal să nu poată fi intentat împotriva lor fără a risca grav activitatea de intelligence. În astfel de cazuri, este foarte dificil să se servească atât interesele serviciilor de informații, cât și ale forțelor de aplicare a legii”, explică Frederic F. Manget, în studiul „Intelligence and Law Enforcement”, publicat în manualul The Oxford Book of National Security Intelligence.

Întrebați de reporterul Libertatea de ce nu sunt folosiții polițiștii, ci ofițerii SRI în acest proces de aflare a informațiilor privind suspiciunile de corupție, procurorii au explicat că uneori un ofițer SRI penetrează mai ușor anumite medii, prin specificul muncii lui, decât polițistul. „Nu este o regulă, există județe în care lucrez bine cu poliția și există județe în care am lucrat mai bine cu SRI”, a explicat sursa Libertatea.

O altă controversă legală constă în faptul că, în anul 2018, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a stabilit că faptele de corupție simple nu mai pot fi considerate amenințări la securitatea națională. 

Întrebat cum va reuși SRI să culeagă  informații despre fenomenul corupției, având în vedere prevederile acestei decizii CCR, instituția a răspuns următoarele: „În conformitate cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 91/2018, faptele de corupție sau cele contra patrimoniului pot fi considerate amenințări la adresa securității naționale când sunt asociate unor fenomene și acțiuni cu valențe sistemice sau cu arie de manifestare regională/națională, de natură a afecta starea de echilibru, de stabilitate socială și economică necesară existenței și dezvoltării statului român (în care fenomenul coruptiv se manifestă ca amplificator sau are rol de menținere a vulnerabilității capacității administrative a statului)”. 

Sursele Libertatea au explicat că nu orice simplă presupusă faptă de corupție intră în atenția SRI, ci doar acel tip de infracțiuni cu consecințe complexe ce afectează stabilitatea sau interesele statului român. 

„Vă pot oferi ca exemple două cazuri în care DNA a instrumentat dosare penale cu ajutorul instituțional al SRI: dosarele de corupție din Portul Constanța, un punct strategic al statului, pentru că un grup de interese capturase funcțiile de decizie din acest port, și dosarele de corupție ale liberalului Iulian Dumitrescu, pentru că ajunsese că aibă o rețea umană care controla instituții strategice ale statului. Uneori chiar în timpul instrumentării dosarului, mai solicităm SRI să ne ofere informații care ar putea ajuta procurorul de caz”, a explicat sursa Libertatea. 

Întrebată dacă există riscul ca SRI, prin această portiță legislativă, să devină un discret jucător politic, sursa Libertatea a conchis: „Totul depinde de timing, când anume serviciul livrează acea informație”. Există un intermediar care să verifice acest timing privind informațiile transmise între SRI și DNA? Nu.

Ce spune un expert în controlul civil al serviciilor secrete

Într-un interviu publicat în luna decembrie în Libertatea, experta în controlul serviciilor secrete Cristiana Florina Matei a susținut că este foarte important, ca profesionalizarea serviciilor de intelligence care sunt angrenate legal în lupta împotriva corupției, să încurajeze și angajarea sau formarea de personal calificat, specializat în domeniul financiar, mai ales pentru cazurile de corupție mai complexe, care implică actori multipli.  

„Este imperativ ca liderii executivi să conlucreze cu membrii legiuitorului în vederea urgentării adoptării unor legi noi pentru serviciile de intelligence, iar implicarea serviciilor în lupta împotriva corupției să fie acompaniată de eficientizarea instituțiilor și proceselor de control civil democratic, prin acumularea expertizei de a «controla» aceste organisme”, a conchis Matei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.