Proiect de modificare a calculului stagiului de cotizare la pensie: Să se ia în calcul concediile medicale, studiile universitare, armata, concediile de creștere copii

Propunerea legislativă prevede că în sistemul public de pensie se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, în care asiguratul:

1. a beneficiat de pensie de invaliditate
2. a urmat cursuri de zi ale învățământuluii universitar, master, doctorat cu frecvență și cursuri post-universitare, absolvite cu diplomă
3. a satisfăcut serviciul militar, în termen sau militar cu termen redus
4. a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate conform legii
5. a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă și boli profesionale
6. a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creștyerea copilului, în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, indiferent de numărul acestora
7. a fost elev al unei școli militare sau școală de agenți de poliție, student, doctorand cu frecvență sau a urmat cursurile postuniversitare ale unei instituții de învățământ din sistemul de apărare

Potrivit inițiativei, asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior vor beneficia de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a tuturor perioadelor de studii.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

În plus, aceste persoane vizate de lege vor beneficia de perioadele asimilate indiferent dacă în aceste perioade ayu realizat sau nu stagii de cotizare, în condițiile legii.

Cum motivează inițiatorul propunerea legislativă: Prestația celor care intră în categoria ”gulerelor albe”este dusă în derizoriu”

Potrivit lui Ștefan Băișanu, ideea acestui proiect are la bază o argumentație logică: munca fizică este contabilizată prin diferite acte normative ca și vechime în activitate, în timp ce, pentru a demonstra sustenabilitatea muncii aintelectuale sunt necesare tot felul de documente, dovezi și chiar justificarea unor interpretări a celor care nu înțeleg surmenajul psihico-intelectual.

”În România ultimilor ani s-a pus accentul doar pe activitatea fizică a anumitor categorii sociale, multe dintre propuneri fiind și în scop electoral, dar valoarea intelectuală a fost tratată superficial și prestația celor care intră în categoria ”gulerelor albe”este dusă în derizoriu”. Din datele statistice ale ultimilor 10 ani și chiar barometrele de opinie realizate de unele instituții de cercetare ale opiniei publice arată că cei care desfășoară o activitate intelectuală intensă, indiferent că lucrează la stat sau în privat, sunt supuși epuizării psihico-motorii și ulterior fizice, mai devreme ca și vârstă decât cei care desfășoară o activitate strict fizică”, spune deputatul ALDE.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, primă Cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaților.

Potrivit Legii nr. 263/2010, în sistemul public de pensii din România se acordă cinci tipuri de pensii:   pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate și cea de urmaș.

Pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare trebuie îndeplinită o condiție obligatorie, și anume, atingerea stagiului integral de cotizare.

Astfel, potrivit Art. 41, din HG nr. 257 din 20 martie 2011, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, “reducerea vârstelor standard de pensionare, potrivit art. 55 din lege, se face numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare”. Așadar, degeaba ai 20 de ani lucrați în grupa a Ia sau a II a; dacă nu ai stagiul complet de cotizare (35 de ani la bărbați, 31 la femei), nu vei beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

Citește și: Un specialist român a măsurat radioactivitatea de la Cernobîl: ”20% dintre locuitorii din zonă s-au întors acasă după explozie”

Urmărește-ne pe Google News