Statul va lua praful de pe toba din falimentul Carom

O adevarata bomba sociala sta sa explodeze la Onesti. 1.500 de muncitori si familiile acestora sunt pe punctul de a ramane pe drumuri. La sfarsitul anului trecut, Carom Onesti, singurul producator de cauciuc sintetic din Romania, a intrat in faliment.

Pe langa cei 1.500 de oameni care raman fara serviciu, statul roman  are  prin falimentul Carom  foarte putine  sanse sa  mai recupereze ceva semnificativ din cele 8.300 de miliarde de lei, reprezentand datoriile catre buget ale societatii. Previziunile economice estimeaza o recuperare de cel mult 400 de miliarde lei, iar daca se ia in calcul precendentul reprezentat de rafinaria Darmanesti,  aceasta suma ar putea fi de fapt  mult mai mica. In cazul Darmanesti statul nu a mai obtinut decat doua miliarde de lei, din cele 4.000 pe care le avea de recuperat.

In ceea ce priveste Carom, banii obtinuti prin lichidarea judiciara vor fi impartiti intre creditorii acesteia. Interesant este insa ca unul dintre principalii creditori, Faber Invest, isi va recupera integral banii. Aceasta pentru ca Faber  avea o relatie de compensare cu societatea Carom. Astfel Faber are de recuperat circa 500 de miliarde de lei, in timp ce datoria sa catre combinat se cifreaza la doar 24 de miliarde. Tot pe lista creditorilor se mai afla alte doua companii care, atentie, sunt chiar proprietarii combinatului! Astfel principalii actionari ai Carom, respectiv firmele Balkan Petroleum si VGB Oil, se afla totodata in postura ciudata de creditori, avand, altfel spus, de recuperat bani chiar de la ele insele!

Potrivit sindicalistilor, Marian Iancu, reprezentantul celor doua companii, dar si al creditorului Faber, a facut tot posibilul sa provoace falimentul combinatului, dupa ce l-a folosit pentru diverse tranzactii cu produse petroliere. Practic, in ciuda opozitiei sindicatului, patronii combinatului au amanat repornirea Carom, desi inainte de declararea falimentului exista materia prima necesara productiei ce ar fi putut salva combinatul. Salariatii sustin ca patronatul era interesat doar de tranzactiile desfasurate pe lantul Faber-Rafo-Carom-Faber. Practic, intre cele trei firme exista un proces de compensari, din care singura castigata ramanea Faber. Aceasta asigura materiile prime de titei si tot ea distribuia apoi carburantii catre benzinarii. Desi se comporta ca o rafinarie,  Faber nu platea accizele catre stat, aceasta obligatie revenind producatorului, respectiv Rafo, prin ale carui instalatii era procesat petrolul adus de Faber. Apoi,  carburantii obtinuti erau trimisi catre Carom, care prelua serviciile de desfacere, crescand astfel costurile la nivelul Rafo si scazand darile catre stat. Abia apoi de la Carom carburantii ajungeau la Faber, care se ocupa de distributia catre benzinarii.

Din pacate pentru cei 1.500 de salariati, dupa ce Balkan Petroleum a pierdut controlul asupra activitatii Rafo, Carom se afla in postura unei vite care dupa ce a fost mulsa acum mai trebuie doar jupuita.

Urmărește-ne pe Google News