Cel mai vechi ADN cunoscut al speciei Homo sapiens, descoperit în Germania. Momentul major al încrucișării cu neanderthalienii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii au făcut o descoperire remarcabilă în domeniul geneticii umane. Conform unui articol publicat de CNN, oamenii de știință au recuperat cel mai vechi ADN cunoscut al speciei Homo sapiens din rămășițe umane găsite în Europa. Această descoperire oferă informații valoroase despre istoria comună a speciei noastre cu neanderthalienii.
Cuprins:
ADN-ul străvechi și relația cu neanderthalienii
Genomurile antice au fost secvențiate din 13 fragmente de oase descoperite într-o peșteră din Germania. Acestea aparțineau unor indivizi care au trăit în regiune în urmă cu aproximativ 45.000 de ani. Cercetătorii au constatat că genomurile purtau dovezi ale ancestralității neanderthaliene.
Conform studiului publicat în revista Nature, strămoșii acestor oameni timpurii s-au întâlnit și s-au reprodus cu neanderthalienii cu aproximativ 1.500 de ani mai devreme decât se presupunea. Acest lucru a avut loc în urmă cu aproximativ 80 de generații.
Momentul major al încrucișării speciilor
Un studiu mai amplu, publicat în revista Science, a analizat informații din genomurile a 59 de oameni antici și 275 de oameni în viață. Acesta a confirmat că majoritatea ancestralității neanderthaliene din oamenii moderni poate fi atribuită unei „perioade unice, extinse, de flux genetic”.
„Eram mult mai asemănători decât eram diferiți. Diferențele pe care ni le imaginam între aceste grupuri ca fiind foarte mari, de fapt, erau foarte mici, din punct de vedere genetic.”, a declarat Priya Moorjani, autor principal al studiului din Science.
Cercetarea a identificat o perioadă crucială care a început acum aproximativ 50.500 de ani și s-a încheiat în urmă cu aproximativ 43.500 de ani. În acest interval de 7.000 de ani, oamenii timpurii s-au întâlnit cu neanderthalienii și s-au reprodus în mod regulat.
Importanța moștenirii genetice neanderthaliene
Studiile au arătat cum anumite variante genetice moștenite de la strămoșii noștri neanderthalieni au variat în timp. Unele, precum cele legate de sistemul imunitar, au fost benefice pentru oameni în timpul ultimei ere glaciare și continuă să confere beneficii și astăzi.
„Datele genetice din această perioadă crucială a evoluției noastre sunt foarte rare. Aceste studii subliniază cum chiar și câteva genomuri antice oferă o perspectivă puternică care a permis autorilor să rafineze înțelegerea noastră asupra migrației umane și a introgresirii neanderthaliene.”, a declarat Tony Capra, profesor de epidemiologie și biostatistică la Universitatea din California, San Francisco.
Aceste descoperiri aduc o nouă lumină asupra istoriei noastre evolutive și a relației complexe dintre Homo sapiens și neanderthalieni.
