Statutul magistraţilor, contestat la CCR pentru a treia oară. Controverse pe definiţia erorii judiciare

„Patru texte normative au fost modificate cu depășirea limitelor legale ale reexaminării, dispozițiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă și nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale”, se arată în comunicatul PNL.

Liberalii susţin că sunt restrânse drepturile magistraţilor prin modificările adoptate de Parlament.

„Legiuitorul a eliminat posibilitatea judecătorilor și procurorilor care ocupă funcții de conducere dintre cele prevăzute la art. 53, 53 și 55 ca, după încetarea mandatelor, să poată să-și continue activitatea „la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii”. În al doilea rând, în privința procurorilor s-a optat în reexaminare pentru o altă soluție legislativă și anume ca procurorii să revină la parchetele de unde provin, însă doar pe funcții de execuție, nu și pe funcții de conducere. O astfel de restrângere nu este doar nejustificată, ci și excede Deciziei nr. 252/2018 care nu a impus o astfel de intervenție legislativă. Textul art. 56 în forma aflată în vigoare este mai suplu, mai concis și înglobează toate situațiile care se pot ivi, fără a crea situații injuste”, subliniază liberalii, în textul sesizării.

Referitor la definiţia erorii judiciare, modificată în ultima etapă a procesului legislativ, PNL spune că aceasta este neclară şi lipsită de acurateţe.

„Curtea a reținut, prin Decizia nr. 252/2018, că acesta trebuie să „dea o expresie normativă elementelor/împrejurărilor/situațiilor care pot fi încadrate în noțiunea de eroare judiciară pentru a stabili criterii clare și univoce, până la urmă, instanțelor judecătorești chemate să aplice și să interpreteze legea”, un text căruia îi lipsesc claritatea, precizia, acuratețea și caracterul univoc fiind lipsit de eficiență în procesul de aplicare a legii, „existența sa normativă, deși incontestabilă, neputând, prin urmare, duce la nașterea unor noi raporturi juridice”, mai prevede sesizarea PNL.

Modificările reclamate de PNL la Curtea Constituţională

1. Art. I pct. 4, referitor la art. 3 alin. (1²) din Legea nr. 303/2004

„(1²) Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate.

1. Art. I pct. 9, referitor la art. 7 alin. (7) din Legea nr. 303/2004

„(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii 554/2004. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea 554/2004 nu sunt aplicabile.”

1. Art. I pct.  93,  cu referire la art. 56 din Legea nr. 303/2004

„(1) La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53 judecătorii revin pe funcțiile deținute anterior în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) La încetarea mandatului funcției de conducere prevăzute la art. 54 și 55, procurorii pot ocupa o altă funcție de conducere la același parchet, în condițiile legii, fie revin pe funcții de execuție la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.”

 Art. I pct. 97, referitor la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

„(1) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Ministerul Justiției sau la unitățile subordinate acestuia, la solicitarea acestor instituții. Detașarea în cadrul acestor instituții nu se poate dispune pentru funcții de demnitate publică.”

1. Art. I pct. 134, referitor la art. 75 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004

„(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligația ca, la cerere sau din oficiu:

……………………………………………………………………

c) să apere independența puterii judecătorești.”

1. Art. I pct. 151 referitor la art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004

„(3) Există eroare judiciară atunci când:

1. s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată într-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
2. s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.”

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, Statutul judecătorilor şi procurorilor. Legea a fost deja contestată de două ori la Curtea Constituţională de către Opoziţie, astfel că noua sesizare a PNL este a treia.

Citeşte şi: #salvatipipera/Vasile Baltac, despre traficul din Pipera: ”A ajuns într-un punct critic, ne-am putea întreba dacă nu cumva ISU ar trebui să catalogheze zona ca nepracticabilă”-VIDEO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE