Primăria Buzău vrea să cumpere un coteț mobil de 37.000 de euro pentru 250 de găini. Cum ar fi folosite ouăle
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Buzău vrea să cumpere un coteț mobil de 37.000 de euro, trecut în proiectul de buget pe 2026. Investiția a fost criticată de consilierul PNL Irinel Cîrstea, în timp ce primarul Constantin Toma susține că proiectul va ajuta la producerea de ouă bio pentru copii și vârstnici, potrivit News.ro.
Cuprins:
- Un coteț de 37.000 de euro, motiv de ceartă la Buzău
- Consilier PNL: „Unde a mers milionul pentru o seră și o cameră reabilitată, merge și un coteț de 37.000 de euro”
- Problemele reale ale orașului sunt lăsate în plan secund
- Primarul apără proiectul: „Nu știe sau nu vrea să știe ce înseamnă permacultura”
- Cum ar urma să fie folosit cotețul mobil
- Primăria spune că ouăle bio vor ajunge la copii și vârstnici
Un coteț de 37.000 de euro, motiv de ceartă la Buzău
Cotețul mobil apare în proiectul de buget al municipiului Buzău pentru anul 2026. Potrivit administrației locale, acesta ar urma să fie folosit într-un proiect mai larg de permacultură, dezvoltat la Casa Grădinarului. Ideea Primăriei este ca aproximativ 250 de găini să fie crescute într-un sistem mobil. Păsările ar urma să fie mutate periodic pe teren, iar solul pe care au stat să fie fertilizat natural.
Explicația nu i-a convins însă pe criticii proiectului. Consilierul local PNL Irinel Cîrstea a ironizat investiția într-o postare pe Facebook și a acuzat administrația că direcționează bani publici către proiecte care nu răspund problemelor urgente ale orașului.
Consilier PNL: „Unde a mers milionul pentru o seră și o cameră reabilitată, merge și un coteț de 37.000 de euro”
Irinel Cîrstea a prezentat achiziția drept un nou exemplu de cheltuială greu de justificat. Liberalul a comparat valoarea cotețului mobil cu prețul unei garsoniere și a spus că Buzăul are în continuare o problemă legată de locuințele sociale.
„Unde a mers milionul pentru o seră și o cameră reabilitată, merge și un coteț de 37.000 de euro”, a scris consilierul local PNL, care, în același ton ironic, a criticat felul în care administrația locală își prezintă prioritățile.
„Se pare că, în sfârșit, domnul primar are o idee clară despre economia Buzăului: oul. Nu industria, nu cercetarea, nu infrastructura - oul salvator, bio și plin de surprize, precum cel de la Kinder”, a mai transmis acesta.
Problemele reale ale orașului sunt lăsate în plan secund
Consilierul liberal a pus sub semnul întrebării și explicația Primăriei privind permacultura. El a întrebat ironic dacă proiectul va ajunge la „ouă neutre climatic” sau la găini monitorizate cu senzori și susține că banii publici ar trebui direcționați către nevoi mai urgente ale locuitorilor.
În mesajul său, consilierul a adus în discuție criza locuințelor sociale din Buzău și a insistat că suma de 37.000 de euro este prea mare pentru o astfel de achiziție.
Primarul apără proiectul: „Nu știe sau nu vrea să știe ce înseamnă permacultura”
Primarul Constantin Toma a explicat, într-o postare pe buzaucityreport.ro, că achiziția face parte dintr-un concept mai amplu de permacultură și hrană sănătoasă, dezvoltat la Casa Grădinarului.
„Domnul consilier local Irinel Cîrstea nu știe sau nu vrea să știe ce înseamnă permacultura și produse sănătoase obținute prin aceasta”, a declarat Constantin Toma, citat de News.ro.
Primarul spune că investiția nu trebuie privită doar ca un simplu adăpost pentru găini, dar cotețul mobil ar fi parte dintr-un sistem prin care Primăria vrea să producă hrană sănătoasă și să fertilizeze terenul fără îngrășăminte chimice.
Cum ar urma să fie folosit cotețul mobil
Potrivit primarului, cotețul mobil va permite creșterea a aproximativ 250 de găini. Acestea nu vor rămâne permanent în același loc, ci vor fi mutate după un anumit număr de zile. Constantin Toma susține că, după mutarea găinilor, terenul pe care acestea au stat va rămâne fertilizat natural.
„După un număr de zile, găinile vor fi mutate, iar pe locul în care au pășunat rămâne o mulțime de îngrășământ natural (…) care face un teren agricol fertil”, a explicat edilul.
Primarul leagă acest mod de lucru de permacultură, adică un sistem de organizare a terenului și a producției agricole care folosește resurse naturale și urmărește obținerea de hrană într-un mod cât mai puțin agresiv pentru sol.
Primăria spune că ouăle bio vor ajunge la copii și vârstnici
Constantin Toma susține că investiția se va amortiza în timp prin producția de ouă bio care ar urma să fie folosite atât pentru hrana copiilor din creșe și grădinițe, dar și pentru beneficiarii Centrului pentru vârstnici „Marghiloman”.
Primarul mai spune că proiectul este legat de „Centrul pentru educație permaculturală și hrană sănătoasă”, inaugurat la Casa Grădinarului. Acolo, elevii ar urma să învețe despre alimentație sănătoasă și despre felul în care poate fi produsă hrana prin metode naturale.
