De ce a intrat în insolvență gigantul de căldură al Craiovei: povestea unui eșec provocat de regulile de piață

Echipamente vechi și pierderi uriașe: criza de la Electrocentrale Craiova

Problemele financiare ale companiei Electrocentrale Craiova, controlată de Ministerul Energiei, s-au agravat din cauza imposibilității de a concura pe piața de energie la prețurile reglementate de stat și a accesului limitat la piețele de echilibrare și servicii de sistem, conform unui raport analizat de Profit.ro. O cauză majoră a dificultăților financiare o reprezintă starea precară și vechimea echipamentelor.

În raportul oficial privind cauzele insolvenței Electrocentrale Craiova se menționează că infrastructura energetică a fost grav afectată de decenii de subinvestiții în mentenanță și retehnologizare. Majoritatea echipamentelor principale ale termocentralei pe lignit depășesc 35 de ani de vechime, cu o durată maximă de viață de 40 de ani, cu excepția a două cazane de abur pe gaze, instalate în 2019, dar destinate exclusiv alimentării Ford Otosan.

Această situație a dus la incapacitatea companiei de a funcționa la capacitate maximă, ceea ce a generat pierderi semnificative de venituri. Mai mult, din cauza limitărilor tehnice, Electrocentrale Craiova nu a putut participa pe piețele de echilibrare și servicii de sistem, unde prețurile sunt mai favorabile, pierzând astfel o sursă importantă de venituri.

„Participarea pe aceste piețe superioare presupune o condiție tehnică esențială: capacitatea centralei de a-și modifica rapid producția de energie electrică în funcție de semnalele transmise de operatorul de transport și sistem (Transelectrica – n.r.). (…) Termocentrala necesită aproximativ 24 de ore pentru a putea fi oprită complet și un interval similar pentru a putea fi pornită și dusă la parametrii nominali de funcționare”, se arată în raport.

Eforturi de modernizare și obstacolele întâlnite

Pentru a rezolva aceste probleme, s-a propus construirea unei centrale noi pe gaze, care ar putea reduce cheltuielile cu certificatele de emisii de dioxid de carbon cu până la 60%. Potrivit raportului, „turbinele pe gaze naturale au o flexibilitate operațională radical superioară față de centralele pe cărbune: ele pot fi pornite și oprite în intervale de timp de ordinul minutelor sau al orelor, nu al zilelor”.

Această măsură ar permite companiei să participe pe piețele mai profitabile, precum cea de echilibrare și serviciile de sistem. Cu toate acestea, compania nu a reușit să obțină finanțarea nerambursabilă de 163 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea unei astfel de centrale.

Deși a depus cererea de finanțare în septembrie 2022, proiectul a fost afectat de o serie de eșecuri administrative care au întârziat implementarea. Termenul contractual de 24 de luni pentru finalizarea proiectului a fost considerat nerealist de marii producători de echipamente energetice consultați, având în vedere timpii de livrare și montaj necesari.

Un alt factor care a contribuit la dificultățile financiare ale companiei a fost excluderea sa din mecanismul de achiziție centralizată angro de energie (MACEE), introdus de stat în 2023. Acesta stabilea un preț reglementat de vânzare de 450 de lei/MWh pentru producătorii incluși în mecanism. Electrocentrale Craiova a fost nevoită să-și vândă energia pe Piața Zilei Următoare (PZU) la prețuri mai mici decât costurile de producție, acumulând pierderi de 581 de milioane de lei în perioada 2023-2024.

„Practic, MACEE a distorsionat întreaga piață de energie electrică, stabilind un plafon de preț de la care cumpărătorii nu erau dispuși să se abată, indiferent de situația producătorului. În aceste condiții, pentru a nu fi nevoită să întrerupă producția de energie termică, debitoarea a fost obligată să comercializeze energia electrică pe piața zilei următoare (PZU) la prețuri care nu acopereau cheltuielile de producție și nici costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, subliniază raportul consultat de Profit.ro.

Perioada octombrie 2022 – iulie 2023 a fost deosebit de dificilă pentru companie, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis să nu-i acorde bonusul de cogenerare pentru o producție calificată de 173.870 MWh.

„Decizia ANRE de a nu acorda bonus a generat o pierdere directă de aproximativ 70 de milioane de lei, privând debitoarea de o sursă de venit la care era îndreptățită și de care depindea pentru acoperirea parțială a costurilor operaționale”, conform sursei citate.

Datorii de un miliard de lei

De asemenea, compania se confruntă cu datorii totale de 1,08 miliarde de lei, cel mai mare creditor fiind Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), cu o creanță de 596,4 milioane de lei. Aceasta reprezintă penalități pentru neîndeplinirea obligației de a achiziționa certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru producția din 2024.

Alte datorii notabile includ un credit de 257,2 milioane de lei de la Exim Banca Românească și livrări neachitate de lignit în valoare de 208,1 milioane de lei către Complexul Energetic Oltenia (CEO).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE