Cuprins:
Pe de altă parte, în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă aprobată în 2008, care viza un orizont de timp până în 2030 și care a fost elaborată sub coordonarea lui Călin Georgescu, România se angaja să susțină „aspirațiile europene și euroatlantice” ale Ucrainei.
Strategie realizată în timpul Guvernului Radu Vasile
Aspirantă la statutul de membră a Uniunii Europene, România a fost obligată în 1999 să întocmească și să aprobe o Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă.
Sub sloganul „Să realizăm mai mult cu mai puține resurse”, Strategia de Dezvoltare Durabilă din 1999 a fost realizată de guvernul condus de Radu Vasile în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), înființat în anul 1997 ca agenție PNUD, sub egida Academiei Române.
Potrivit propriului CV, Călin Georgescu era în 1999 director executiv al CNDD. În documentul strategic aprobat în 1999, Georgescu nu pare a fi avut un rol esențial, figurând ca membru al grupului de redactare din care au făcut parte alte câteva zeci de persoane.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/facsimil-grup-de-redactare-calin-georgescu-copy-1-1024x514.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a19013d5264bd887d067499dec4fa8c5.jpg)
Călin Georgescu, coordonatorul strategiei din 2008
Potrivit Ministerului Mediului, în anul 2008, când România era deja membră UE, „luând în considerare Decizia Comisiei Europene nr. 10.117 din anul 2008, prin care s-au stabilit obiectivele-cheie de dezvoltare la nivel european, România a avut obligaţia de a-şi revizui Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă în conformitate cu Strategia revizuită pentru dezvoltare durabilă a Uniunii Europene”.
De noua strategie s-a ocupat, la fel ca în 1999, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), transformat din 2001 în fundație independentă.
„Având în vedere experienţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în ceea ce priveşte redactarea Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă, s-a considerat oportună încheierea unui memorandum între cele două instituții pentru revizuirea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă”, a explicat Ministerul Mediului pentru Libertatea.
Spre deosebire de rolul jucat în 1999, la întocmirea strategiei din 2008, Călin Georgescu a avut un rol-cheie, fiind chiar coordonatorul grupului de redactare a strategiei. Acest lucru este menționat și în CV-ul lui Georgescu. În document figurează, ca membri ai grupului de redactare, fostul candidat la funcția de președinte din partea USR, Dan Barna, fostul său asociat Dragoș Jaliu, jurnalistul Moise Guran, fostul ministru al Educației din Guvernul Cioloș, Adrian Curaj, actorul Dan Puric, Gheorghe Mencinicopschi sau Șerban Sturdza.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bb9366f6f01ee0f58ff564406ccc3c00.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/document-calin-georgescu-copy-904x1024.jpg)
Finanțare de 340.000 de dolari pentru revizuirea documentului
Implicarea PNUD, prin CNDD, în realizarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă din 2008 s-a făcut în baza memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România. Memorandumul prevedea că „PNUD va implementa proiectul în colaborare cu CNDD (n.r. – condus de Georgescu)” și „PNUD va folosi, de asemenea, echipa de experţi ai CNDD pentru a gestiona activităţile financiare/administrative şi de promovare”.
În privința sumelor necesare revizuirii strategiei, memorandumul a prevăzut o finanțare de 340.000 de dolari de la Ministerul Mediului și o contribuție de 60.000 de euro a PNUD. Bugetul proiectului arată că suma cea mai mare a fost alocată plății „consultanților locali”: 255.000 de dolari. Memorandumul mai arată că întreaga contribuție a PNUD (60.000 de dolari) a fost destinată plății consultanților locali implicați în proiect.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3b6d4d6ecf649d6f66c76d5414a0c567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/tabel-buget.jpg)
„Orizonturi 2013-2020-2030”, în numele globalizării
Intitulat „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013 -2020 – 2030”, documentul strategic din 2008 reflecta, potrivit premierului de la vremea respectivă, Călin Popescu Tăriceanu, „o viziune coerentă asupra viitorului României în următoarele două decenii prin prisma conceptului generos şi realist al dezvoltării durabile”.
„Răspunzând obiectivelor europene în contextul proceselor globalizării, România îndeplineşte astfel o obligaţie asumată în calitate de ţară membră a Uniunii Europene şi se înscrie pe coordonatele dezvoltării moderne”, mai scria Tăriceanu în prezentarea strategiei din 2008.
Obiective care „transced durata ciclurilor electorale”
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, al cărei coordonator a fost Călin Georgescu, prevede că elementul definitoriu al său este „racordarea deplină a României la o nouă filozofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile”.
„Prezenta Strategie stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural”, mai prevede documentul în care obiectivul pentru anul 2030 era „apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile”.
Documentul strategic mai arăta că „propune o viziune a dezvoltării durabile a României în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale”.
Georgescu aproba extinderea NATO sau susținerea Ucrainei
Structurată în cinci părți, strategia din 2008 prevede și modul de raportare a României la NATO, Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina. Astfel, documentul prevedea „promovarea reformei NATO şi a extinderii sale către statele din vecinătatea României”.
Documentul strategic realizat sub coordonarea lui Călin Georgescu mai prevedea „dezvoltarea unei capacităţi civile multifuncţionale, cu elemente capabile a fi dislocate în misiuni pe diverse teatre de operaţiuni, şi a unui corp de experţi în domeniul reconstrucţiei postconflict”, dar și „participarea la misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU, în funcţie de zona de interes şi de resursele disponibile, precum şi la operaţiuni de stabilizare postconflict şi de gestionare a crizelor civile sau militare”.
Strategia, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, mai propunea „amplificarea relaţiilor cu Ucraina, în spiritul bunei vecinătăţi şi susţinerea aspiraţiilor sale europene şi euroatlantice”, dar și „dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi creşterea gradului lor de funcţionalitate pe baze pragmatice; promovarea în spirit constructiv a unei voci unitare a UE în raport cu Rusia”.
Noi strategii de dezvoltare durabilă au fost realizate și aprobate în 2018 și în 2022. În ultimele două documente strategice, Călin Georgescu nu a avut niciun rol.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Monseur • 16.02.2025, 07:58
Politicienii ar spune orice, atata timp cat din ceea ce spun le iese ceva de bagat in buzunar. Nu conteaza ca nu fac ei, ci pun pe altii sa faca si ca ceea ce "au facut" este doar copy/paste de pe undeva. Acum banul vine de la Moscova.

Libertatea20222023 • 15.02.2025, 15:39
Ce l durea mana ? Doar lua bani pt asta. Pun pariu ca daca se face orice dezbatere electorală el n o sa participe pt ca nu e dispus sa răspundă la atatea întrebări concrete. Este veșnicul bugetofag securist . Sunt sute ca el in institutiile României.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_c22d5bbdea50c385ca5dcfa1eee92313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1c9a3fe8f809aaa60c38fd19dad35b73.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_81406e51fef451c527c93a92a893c471.jpg)