România, pe primul loc în UE la morți care puteau fi evitate. De ce românii refuză viața sănătoasă și ce spun analizele care i-au surprins pe medici

Un sfert dintre români consideră că un stil de viață sănătos este prea costisitor, acesta fiind cel mai mare obstacol în adoptarea unor obiceiuri benefice pentru sănătate.

Concluzia reiese din studiul „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat de ISRA Center la solicitarea Secom Healthcare Group.

Datele apar într-un context îngrijorător: România se situează printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă, ocupând locul al treilea în Uniunea Europeană la decese ce pot fi prevenite și primul loc la cele tratabile prin intervenții medicale la timp, potrivit raportului privind starea sănătății în UE.

Alimentația și prevenția, în ușoară îmbunătățire

Studiul analizează toți pilonii stilului de viață (alimentație, activitate fizică, somn, managementul stresului, evaluare medicală, evitarea substanțelor nocive, conexiunea socială).

Rezultatele indică progrese vizibile în zona alimentației. Consumul mediu de fructe și legume a crescut la 4,3 porții pe zi (față de 3,4 porții pe zi în 2025), apropiindu-se de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, de 5 porții zilnice.

Iar procentul celor care consumă cel puțin cinci porții zilnic s-a dublat, ajungând la aproape 41%.

Generația Z atinge pragul recomandat, cu o medie de 5,1 porții/zi, fiind singurul segment demografic care atinge recomandarea OMS.

Tot mai mulți români caută alternative sănătoase la gustările procesate, iar hidratarea zilnică a crescut semnificativ.

A urcat de la 1,8 la 2,3 litri/zi, cu generația Z din nou lider (2,9 litri/zi). Ponderea celor care consumă peste 2 litri zilnic a crescut de la 12,4% în 2025 la 20,3% anul acesta.

Activitatea fizică stagnează, intenția scade

În paralel, suplimentele alimentare sunt tot mai des utilizate în scop preventiv: 65% dintre consumatori le folosesc pentru a evita probleme de sănătate, față de 54% în 2025.

Conform studiului, 36% dintre români au căutat activ, în ultimele 6 luni, alternative mai sănătoase la gustările procesate, ceea ce reprezintă o creștere de 6 puncte procentuale față de anul trecut.

Principalele alternative alese: fructe și legume proaspete (41,2%), gustări naturale cu ingrediente simple (24,1%), semințe, nuci și fructe uscate (23,2%) și lactate (8,3%).

Deși aproximativ jumătate dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, durata medie a sesiunilor a scăzut ușor, iar interesul pentru îmbunătățirea nivelului de activitate fizică este în declin.

Doar 18% dintre respondenți fac mișcare zilnic sau aproape zilnic.

În același timp, durata medie a orelor de somn a rămas stabilă, 7,1 ore în 2026, la nivelul minim recomandat de National Institute of Health (minimum 7 ore pentru adulți).

Ponderea celor care dorm sub 6 ore a scăzut de la 8,9% la 7,6%, iar a celor care dorm 8 ore sau mai mult a crescut de la 33,4% la 37,1% cumulat.

Semnal de alarmă în privința analizelor de sânge

Percepția asupra riscurilor de sănătate rămâne dezechilibrată. Deși poluarea și fumatul sunt considerate principalele pericole, consumul de alcool și expunerea la soare sunt puternic subestimate, în ciuda impactului lor major.

În ceea ce privește prevenția medicală, peste 60% dintre români efectuează controale anuale, însă există discrepanțe importante între categorii sociale.

De exemplu, un procent semnificativ de tineri și persoane cu venituri reduse nu și-au făcut niciodată analize de sânge.

Datele din analizele medicale arată că dintre cei care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu.

62,3% dintre români fac anual un control medical preventiv (față de 64,3% în 2025), iar 65,2% au efectuat analize de sânge în ultimul an. Sportivii de performanță (52%) și consumatorii fideli de suplimente (42%) rămân cei mai proactivi.

Inteligența artificială câștigă teren

Studiul evidențiază o schimbare în modul în care românii se informează despre sănătate.

„Scăderea utilizării site-urilor web (de la 36% în 2025 la 26% în 2026), a site-urilor farmaceutice (de la 11% în 2025 la 7% în 2026) și a influencerilor (de la 8% în 2025 la 6% în 2026) pentru informare în domeniul prevenției indică neîncredere în conținutul digital tradițional despre sănătate”, se arată în analiză.

Utilizarea platformelor de inteligență artificială aproape s-a dublat într-un an, în timp ce încrederea în sursele digitale tradiționale este în scădere.

Totuși, persoanele cu comportamente sănătoase apelează mai frecvent la medici și farmaciști pentru informații validate.

„Studiul arată că modul în care ne informăm despre sănătate se schimbă rapid: ponderea platformelor de inteligență artificială aproape s-a dublat în ultimul an, de la 9% la 16%”, spune doctorul Radu Țincu, expert în toxicologie.

Care mai punctează că „o altă concluzie a studiului devine esențială: persoanele cu mai multe comportamente sănătoase se informează semnificativ mai des de la profesioniști“.

25% dintre români susțin că cel mai mare obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos este costul perceput, urmat de lipsa de timp (24%), oboseala (23%) și stresul cotidian (23%).

• Studiul a fost realizat prin metodologie interviuri online, în perioada 20-25 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național urban de 1.000 respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani (54,5% femei și 45,5% bărbați), structurat pe patru grupe de vârstă: generația Z (12,9%), Millennials (35,3%), generația X (33,9%) și Baby Boomers (17,9%).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro