Securitatea, competitivitatea, trecerea la energia verde, valorile democratice și statul de drept sunt priorități asumate de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene pentru perioada ianuarie-iulie 2023. Extinderea Schengen, așteptată de România după refuzul din 8 decembrie 2022, nu a fost inclusă pe agenda priorităților.

De altfel, întrebat recent care sunt șansele ca România să adere în martie 2023 la Schengen, adică în timpul președinției suedeze, președintele Klaus Iohannis a răspuns că se așteaptă ca aderarea să aibă loc în decursul anului, dar a precizat că „v-aș ruga să nu ne legăm neapărat de o anumită dată”.

Președinția suedeză, care a preluat de la Cehia acest mandat rotativ, a anunțat că va acorda prioritate continuării sprijinului economic și militar pentru Ucraina, precum și sprijinului pentru drumul Ucrainei către UE.

„Suedia preia președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment de provocări istorice pentru statele membre și pentru Uniune în ansamblu. Invazia ilegală, inacceptabilă și neprovocată a Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității europene, cu consecințe grave pentru migrație, precum și pentru aprovizionarea globală cu alimente și energie” se arată pe site-ul preşedinţiei suedeze.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie, la fiecare şase luni, de cele 27 de state membre ale UE. Următoarea președinție rotativă va fi deținută de Spania, în perioada iulie-decembrie 2023.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.