Suma infimă pe care ANAF a recuperat-o din prejudiciul de 500.000.000 de euro rezultat din 12 dosare de mare corupție. Dan Voiculescu, Elena Udrea, Ovidiu Tender, Maricel Păcuraru, Puiu Popoviciu și Nelu Iordache printre cei implicați – EXCLUSIV

Deși condamnările au fost definitive, statul român a reușit „performanța” ca în final să piardă alte procese la contestații și rejudecări, astfel că a fost obligat să restituie o parte din sumele colectate inițial.

Mai mult, statul a pierdut în final și terenuri în valoare de peste un miliard de euro câștigate inițial.

Eșecul autorităților de a recupera prejudiciile se explică prin modificările succesive ale legislației. 

Aceste modificări au avut loc pe fondul deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională a României și de Înalta Curte cu privire la redefinirea abuzului în serviciu și la calculul prescripției răspunderii penale. 

La aceste modificări legislative se adaugă procedurile stufoase care permit celor găsiți vinovați să exercite căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor definitive, precum și contestații la executare sau cereri de suspendare a executării. 

Dan Voiculescu – Dosarul ICA 

Omul de afaceri Dan Voiculescu, patronul Antenelor, a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare prin decizia nr.888/A din 08.08.2014 a Curții de Apel București în dosarul privatizării Institului de Cercetări Alimentare (ICA) cu numărul 25497/3/2012**.

Pe lângă acesta, au fost și alte persoane obligate în solidar la plata despăgubirilor. În total, trebuiau recuperate 60,48 milioane de euro, adică 266,1 milioane de lei la cursul BNR de atunci. În plus, instanța a dispus confiscarea a specială a 41,7 milioane de lei. 

„Suma totală recuperată în urma aplicării măsurilor de executare silită pentru toți debitorii (popriri bancare și la terți, valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea debitorilor) este în cuantum total de 43.872.207 lei, reprezentând 16,48% din suma stabilită de recuperat”. 

Fiscul precizează că în 2024 Curtea de Apel București a suspendat sentința penală inițială. 

DNA l-a acuzat pe Dan Voiculescu că în calitate de lider de partid (PUR – Partidul Umanist Român) şi-a folosit influența pentru a obţine foloase necuvenite şi de spălare de bani, şi pe ceilalţi 12 inculpaţi că au fost complici la diminuarea valorii bunurilor ICA. 

În concret, procurorii anticorupţie i-au acuzat pe toţi aceştia că au diminuat valoarea activelor ICA şi au facilitat grupului de firma controlat de Dan Voiculescu preluarea acţiunilor institutului. 

În condiţiile în care terenurile şi clădirile ICA se aflau în zona rezidenţială a lacului Băneasa, cu toate utilităţile în apropiere, acesta a devenit atractiv pentru Voiculescu şi Grivco, firma sa. Potrivit procurorilor, suprafaţa totală a acestor imobile este de peste 45.000 de metri pătraţi. 

Maricel Păcuraru – Dosarul Poșta Română 

Patronul de facto al Realitatea Plus a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu executare pe data de 3 noiembrie 2014, pentru spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu în legătură cu o „țeapă” cu polițe de asigurare în dauna Poștei Române (în dosarul 40408/3/2009*). 

Maricel Păcuraru a fost vizat în două mari dosare: frauda cu polițele de asigurare de la Poșta Română și frauda cu cartelele pre-pay de la Loteria Română 

În ambele dosare, Maricel Păcuraru a cerut aplicarea deciziilor Curții Constituționale legate de redefinirea abuzului în serviciu și de constatarea prescripției. 

În legătură cu primul dosar, Fiscul precizează că instanța nu l-a condamnat pe omul de afaceri la plata unei sume către Ministerul Finanțelor, ci către Poșta Română. Prejudiciul era de 14,38 milioane de lei, conform procurorilor. 

„Aceasta nu a formulat către organul de executare silită competent cerere de executare cu privire la recuperarea prejudiciului dispus în acest dosar”, spune Fiscul în răspunsul Libertatea. 

Pe data de 20 decembrie 2022, Trbunalul București i-a admis lui Maricel Păcuraru, în parte, o cerere având privind „intervenția unei legi penale noi” (dosar 17276/3/2022) și a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat în 2014 la 4 ani de pușcărie a fost de dezincriminată prin decizia CCR. 

În primul dosar în care a fost condamnat Maricel Păcuraru, cel cu polițele de asigurare pentru angajații Poștei Române, procurorii DNA l-au acuzat de următoarele: 

· În cursul anului 2006, conducerea Poștei Române a iniţiat şi aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii instituției, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate.

· Poliţele au fost încheiate între Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă.

· În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro.

· La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 7 milioane de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor. 

Anchetatorii mai arătau, în actul de sesizare a instanţei, că Maricel Păcuraru ar fi beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. 

De asemenea, Maricel Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni. 

Maricel Păcuraru mai are pe rol, din 2015, un dosar cu privire la frauda cu cartele pre-pay de 5 milioane de euro, în dauna Loteriei Române. 

În esență, Loteria se angaja să plătească anticipat un număr de 120.000 de cartele telefonice prepay și 600.000 de cartele telefonice scratch, de valori diferite pe care urma să le vândă, suportând și costurile de transport către agențiile loto. 

Practic, în acest mod, Loteria credita afacerea și pe SC Form Trade SRL, își indisponibiliza resurse financiare și își asuma riscul de a nu vinde bunurile achiziționate. 

Toate cartelele telefonice scratch erau marca Pelegrin, procurate de Dynamic Solution SRL și Perfect Tour SRL de la Global Network System SRL, controlată tot de Maricel Păcuraru (prin interpusul Bertalan Emil), arată procurorii. 

În acest moment, Maricel Păcuraru conduce „din umbră” Realitatea Plus, prin copiii lui: Alexandra Beatrice Păcuraru-Bertalan și Ionuț Marcel Păcuraru, amândoi cu acțiuni la SC Geopol International SRL, potrivit portalului ListaFirme.ro. 

Dosarele de corupție ale Elenei Udrea 

Elena Udrea a fost vizată de trei mari dosare de corupție instrumentate de DNA:

 · Dosarul Gala Bute (1532/1/2015), în care a fost condamnată la 6 ani de închisoare în legătură cu organizarea meciului dintre Lucian Bute și Jean-Paul Mendy din 2011. Decizia definitivă din 2018 a fost confirmată abia în 2022, după respingerea unei contestații în anulare. 

· Dosarul campaniei electorale din 2009 (5230/2/2017), de care a scăpat prin prescripție, deși pe fond fusese condamnată la 8 ani de închisoare. În acest dosar, Ioana Băsescu fusese condamnată și ea la 5 ani de închisoare. 

· Dosarul Hidroelectrica (3650/2/2019), de care a scăpat prin prescripție încă de la fond, hotărârea fiind confirmată în apel. Elena Udrea a fost acuzată în acest dosar că a comis un trafic de influență de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu. 

Fostul ministru al Dezvoltării a fost condamnat inițial, pe 5 iunie 2018, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”. 

Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. 

În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România. 

Soluția a fost reconfirmată pe 7 aprilie 2022, după respingerea contestației în anulare. 

Instanța a stabilit obligații de plată de 9,1 milioane de lei, din care 8,1 milioane prejudiciu și 991.000 de lei confiscare în folosul statului. 

„Suma totală recuperată din sumele stabilite de instanță este în cuantum total de 5.246.993 lei, fiind compusă din suma de 4.778.458 lei, rezultată din valorificarea bunurilor sechestrate și suma de 468.535 lei încasată ca urmare a popririlor înființate, reprezentând 57,61% din suma stabilită de recuperat”, conform ANAF. 

Fiscul spune că în perioada 2018-2022 executarea a fost suspendată.

În Dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de Ministerul Turismului, pe care îl conducea. 

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie al organizaţiei Bucureşti a PDL sau al fostului şef al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, decedat între timp. 

Udrea a mai fost acuzată că a determinat funcţionari din Ministerul Turismului să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la gala unde a boxat Lucian Bute. 

Ovidiu Tender și Marian Iancu – Dosarele RAFO-Carom 

Afaceristul Ovidiu Tender a fost fost condamnat în anul 2015 la 12 ani și 7 luni în dosarul RAFO-Carom, în timp ce omul de afaceri Marian Iancu a primit 14 ani de închisoare pe 8 iunie 2025 în dosarul 28726/3/2006, având ca obiect infracțiunea de înșelăciune. 

Pe partea cu Tender, justiția a decis confiscarea sumei de 137,4 milioane de lei și prejudiciu de plată în solidar în cuantum total de 162,9 milioane de lei. 

„În dosarul nr. 28726/3/2006, a fost încasată suma totală de 12.873.070 lei, din care a fost restituită, urmare dispozițiilor definitive ale instanţei de judecată, suma totală de 11.602.500 lei”, arată ANAF. 

Ulterior, ca urmare a unei contestații la executare (formulată de SC Tender SA în dosarul 4131/2/2023) instanțele au înlăturat total măsura confiscării speciale și, „în consecință, ridică măsura sechestrului asigurator și măsura popririi astfel cum au fost dispuse faţă de contestatoare prin decizia penală contestată”. 

În privința lui Iancu, Fiscul precizează că în 2014 Curtea de Apel București a decis definitiv confiscarea unei sume de 755,4 milioane de lei și prejudiciu de plată în solidar suma de 135 de milioane de lei, într-un dosar având ca obiect spălarea de bani (36794/3/2005).
Din această sumă s-au recuperat 37,8 milioane de lei, iar în prezent se continuă executarea silită. 

Iată cum a decurs pe scurt „afacerea” RAFO-Carom: 

· Primul pas făcut de Tender și Iancu a constat în găsirea unei soluţii în aşa fel încât, pe de-o parte SC Tender SA să devină creditor al SC Carom SA, iar pe de altă parte VGB Impex SRL (al cărei administrator era Marian Iancu) să devină distribuitor unic de benzină pentru SC Carom SA Oneşti. 

· A doua etapă a constat în „acumularea voită” de către VGB Impex a unor datorii de 1.300 de miliarde lei vechi prin neplata tuturor livrărilor de benzină din perioada iunie 2002 – septembrie 2003.Ca urmare a neachitării în totalitate produselor petroliere de către VGB Impex, Carom a acumulat datorii la bugetul de stat. Ovidiu Tender s-a folosit de poziţia pe care firma sa o avea faţă de Carom, aceea de creditor, pentru a determina autorităţile statului să schimbe condiţiile de participare la licitaţia care avea ca obiect vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. 

· A treia „mutare” a constat în achiziţionarea de acţiuni la Carom, astfel încât omul de afaceri Marian Iancu a ajuns, la data de 27 septembrie 2002, să aibă o dublă poziţie în raport cu această societate, în sensul că deşi avea datorii la Carom (prin benzina neplătită de firma sa VGB Impex), deţinea 43% din acţiunile societăţii prin cealaltă firmă a lui, VGB Oil. 

· Acest lucru îi permitea controleze Carom şi deciziile luate în cadrul societăţii, iar partenerul său de afaceri Ovidiu Tender, prin firma SC Tender SA, a ajuns să deţină 51% din acţiunile Carom, după ce a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la stat, în data de 9 iunie 2003.

· În a parta etapă, planul celor doi este finalizat prin încheierea contractelor de cesiune de creanţă şi de garanţie reală mobiliară, odată cu realizarea obiectivelor pe care Ovidiu Tender şi Marian Iancu şi le-au propus la început.

· Marian Iancu a găsit modalitatea de a nu plăti benzina şi motorina cumpărată, în valoare de aproximativ 1.300 de miliarde de lei vechi, pentru care avea drept exclusiv de distribuţie: prin „compensarea” acesteia cu utilaje vândute rafinăriei cu suma supraevaluată de 600 miliarde lei, în condiţiile în care respectivele bunuri erau utilaje scoase din funcţiune. 

Gabriel „Puiu” Popoviciu – Dosarul Băneasa 

Pe data de 23 iunie 2016, Puiu Popoviciu a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare de către judecătorul Ioan Tudoran Corneliu Bogdan de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, pentru un teren de 224 hectare. 

Omul de afaceri și ceilalți inculpați din dosar au făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acolo, pe 3 august 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani închisoare în dosarul „Băneasa”. 

În realitate, Puiu Popoviciu nu a făcut nicio zi de închisoare, plecând din țară înainte de sentință și stabilindu-se apoi la Londra, în Marea Britanie. 

După condamnare, Popoviciu a folosit case de avocatură de renume, respectiv cele conduse Louis Freeh (fost șef FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului și avocat al lui Donald Trump). 

Dosarul se referă la terenurile fostei ferme Băneasa, deținut în acte de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) și dat apoi către firma lui Popoviciu. În total, 224 de hectare de teren extrem de valoros din nordul Capitalei. 

Pe acestea se află acum un mall și mai multe centre comerciale, plus Ambasada SUA. 

„Serviciul executări silite cazuri speciale competent a procedat la instituirea măsurilor asiguratorii până la concurența sumelor 1.418.647 lei și 619.472.218 lei, asupra bunurilor/disponibilităților băneşti/sumelor datorate de către terți aparţinând debitorilor”, spune ANAF. 

Dar în 2024, avocații lui Popoviciu au obținut în instanță anularea a două Hotărâri de Guvern din 1999 care vizau terenul, astfel că s-a ridicat sechestrul. Sentința inițială a fost revizuită, iar condamnarea anulată. Astfel, terenurile nu vor mai reveni niciodată în proprietatea statului. 

La un preț minim de 300 de euro pe metrul pătrat, cele 224 de hectare valorează 672 de milioane de euro, dar un expert imobiliar contactat de Libertatea spune că valoarea actuală este de 500-600 euro/mp, astfel că terenul valorează minim un miliard de euro! 

Dosarul mitei lui Sorin Oprescu 

Fostul primar al Capitalei a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel din București în dosarul 42677/3/2015 la 10 ani și 8 luni de închisoare pe 13 mai 2022. 

Sorin Oprescu a fost judecat și găsit vinovat după ce a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. 

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni de închisoare, pedeapsă dublată, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. 

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța elenă a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat. 

Conform ANAF, instanța a dipus confiscare specială și confiscare extinsă, plus plata a 50.000 de lei drept cheltuieli de judecată. 

Numai că situația lui Sorin Oprescu a rămas neclară: inspectorii fiscali au apreciat că nu a fost menționată exact natura creanței bugetare, astfel că ANAF a cerut clarificări instanței. În final, suma totală recuperată efectiv în dosar este de 50.000 de lei, conform Fiscului. 

Nelu Iordache – dosarele Transalpina și Arad-Nădlac 

Omul de afaceri Nelu Iordache, fostul patron al operatorului aerian Blue Air și al constructorului Romstrade, a fost condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare în data de 8 septembrie 2021 în Dosarul autostrăzii Arad-Nădlac (16876/3/2013) și la 6 ani de închisoare pe 9 noiembrie 2021 în Dosarul Transalpina ((25450/3/2014). 

În primul dintre acestea, prejudiciul estimat de procurori era de 1,2 miliarde de lei, dar a fost în final obligat la plata a 14,1 milioane de lei reprezentând confiscare. Fiscul spune că a recuperat 1,67 milioane de lei. 

Prejudiciul în dosarul Transalpina se ridică la 45,7 milioane de lei, după cum relata Libertatea la momentul condamnării. În privința acestuia, Fiscul spune că „acesta nu se află în instrumentarea Serviciului executări silite cazuri speciale competent”. 

La începutul acestui an, Iordache a fost eliberat din închisoare după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a admis contestaţia în anulare făcută împotriva sentinței privind autostrada Nădlac-Arad, iar unele fapte s-au prescris. Noua sa pedeapsă a fost de doar 5 ani și 10 luni, iar acesta a fost deja executată.

ANAF

---

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.