Suveraniștii din comandamentul „Vlad Țepeș” s-au înmuiat când au aflat că riscă 20 de ani de închisoare. Liderul grupului se crede „țap ispășitor” pentru „un popor ignorant”

Organizația, susținătoare a candidatului Călin Georgescu

Adrian Robertin Dinu (alias „Adrian Suveran”), Marius Semeniuc, Cristian Georgică Atitiene (alias „Deceneu”), Radu Pompiliu Șofran („secretar general”), Mihail Raul Lupu și Ștefan Mateescu (alias „generalul Singapore”) sunt acuzați de procurorii DIICOT de trădare și constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni pentru care riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare.

Cei șase au fost trimiși în judecată pe 12 decembrie 2025, iar prima înfățișare pe care au avut-o la Curtea de Apel București a fost pe data de 19 decembrie.

Este vorba despre membrii Comandamentului „Vlad Țepeș” – o organizație care l-a susținut pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 – ale cărei principale obiective erau:

• retragerea României din NATO
• încheierea unui parteneriat strategic cu Federația Rusă,
• preluarea puterii de stat prin răsturnarea actualei ordini de drept ca urmare a unei miting public de minim 2.000.000 de manifestanți,
• înlocuirea Guvernului cu unul nou, format din membrii organizației ce vor ocupa funcții de miniștri,
• schimbarea numelui țării, a imnului național, desființarea partidelor politice și confiscarea proprietăților private actuale.

Drum la Moscova, în căutarea unei întâlniri cu șeful FSB

Cei șase au fost reținuți în luna martie anul trecut, primii doi fiind arestați preventiv pentru două luni, în timp ce restul au fost plasați sub control judiciar.

În România, Adrian Robetin Dinu și Marius Semeniuc țineau legătura cu foștii atașați militari ai Ambasadei Federației Ruse, coloneii Alexander Chuprina și Evgeni Ignatiev (ulterior declarați indezirabili și expulzați).

Ulterior, cei doi au mers la Moscova pentru a se întâlni cu directorul FSB Aleksander Bortnikov (n.r. – șeful Serviciului Rus de Securitate).

Nu au ajuns la un nivel atât de înalt, însă au fost „prelucrați” vreme de 9 zile de către agenții ruși Petro Ghetsko (un separatist ucrainean fugit în Rusia, după o condamnare de 12 ani de închisoare) și Igor Mashkov.

Libertatea a scris pe larg despre negocierile trădătorilor din Comandamentul „Vlad Țepeș” cu Moscova.

În urma întâlnirilor, Dinu și Semeniuc au obținut aisgurări din partea agenților ruși: „Noi considerăm anularea alegerilor din România ca fiind lovitură de stat. Dar în România există forțe care doresc și care pot face ordine, iar noi suntem dispuși să le susținem”.

Puciștii se cred „țapi ispășitori” pentru „un popor ignorant”

Dosarul de trădare și constituire de grup infracțional organizat în care sunt judecați cei șase membri ai Comandamentului „Vlad Țepeș” a ajuns pe rolul Curții de Apel București, unde urmează procedura de cameră preliminară, în cadrul căreia avocații acestora vor critica legalitatea administrării probelor și vor încerca să obțină restituirea dosarului la Parchet.

La termenul din data de 19 decembrie 2025, cei șase au cerut ridicarea controlului judiciar, adică a celei mai blânde măsuri preventive prevăzute de legea penală, pentru următoarele motive

• „Inculpatul (Dinu Adrian Robertin – n.r.), având cuvântul, arată că nu ar fi dorit să mai declare nimic, tot ce a avut de declarat a făcut-o deja.
• Aşadar, nu poți să iei un nevinovat – un șomer, în cazul său – din noiembrie  2024, să-l bagi la arest, să-l ții departe de mama lui de 87 de ani, care a stat fără apă, el fiind singurul aparținător.
• Să fie arestat 62 de zile, în 6 martie 2025 – judecătorul poate împărtăși experiența sa cu el dacă e circ – să fi spus să nu plece acasă, însă nu l-a ascultat. Are timp să reflecteze, va avea foarte mult timp, toată viața probabil.
• A mai stat 60 de zile la coteț într-un apartament care este cabinet de avocat, de unde au fost ridicate toate hârtiile și toate poveștile care îi sunt puse în cârcă, declarând de patru ani de zile că nu are treabă cu politicul, nu are treabă cu serviciile, nu are nimic pe numele lui.
• A fost luat un nevinovat şi se dorește a fi scos un ţap ispășitor că a fost în plimbarea la (Moscova – n.r.), că a cerut pace pentru un popor ignorant unui activist ucrainean, nu rus.
• Mențiunea că ar fi băut cafeaua cu (…) trebuie să fie cel puțin «retardat» cel care face o astfel de afirmație și să îl aresteze pe el 62 de zile. Mai arată inculpatul că nu are nici măcar o amendă de circulație.
• A fost chemat apoi în fiecare zi la Secția 20 Poliţie, cea mai slabă secţie, unde un băiat îl umilește de 60 de zile, care nu are instrucție, are 24 de ani și vrea să nu facă nici Crăciunul liber, Paştele făcându-l la închisoare. Inculpatul se consideră un om liber şi aşa va rămâne.
• Inculpatul (Atitiene Georgică Cristian – n.r.), având cuvântul, arată că este în această stare de umilință de 10 luni pentru incapacitatea și nesimțirea unora, în capacitatea de a răspunde la o chestiune juridică care le-a fost pusă în față și indolența lor și tratamentul slab pentru a putea să mai pretinzi că tu deții funcția de procuror.
• Domnul procuror (…) căruia i-a spus, în nenumărate rânduri – poate să vină şi doamna avocat care era martor la toate aceste discuții – că invocă acel articol din Codul de procedură penală care obligă organul de cercetare penală să aducă probe și în favoarea sa, iar ultima întâlnire cu dânsul îi aruncă acea carte în față și îi zice: «la art. 100 te referi» (n.r. – administrarea probelor).
• Pentru aceste forme de tratament se impun măsuri. Se reține infracțiunea de trădare în sarcina sa, însă nu sunt decât 22 de volume de suspiciuni.
• Inculpatul (Şofran Radu Pompiliu – n.r.), având cuvântul, arată că de la data acordării controlului judiciar pentru el, până în ziua de astăzi, nu s-a adus niciun fel de probă în plus față de ceea ce a fost inițial.
• Nu știe de unde au avut toate aceste date, dar o să dovedească la momentul potrivit.
• Arată că este un om care are 70 de ani, trebuie să meargă undeva la tratament 18 zile, fiind în control judiciar, nu poate să meargă din cauza măsurii controlului judiciar.
• A cerut celor de la poliție să-i transfere controlul judiciar dacă merge într-o staţiune undeva și să facă acolo, i s-a spus că nu se poate. 
• Inculpatul arată că este arbitru internațional de şah, merge la competiții de şah în țară, dar trebuia să meargă și în străinătate. În străinătate nu i s-a dat voie să meargă la competiții, care durează 7-8 zile.
• Inculpatul (Lupu Raul Mihail – n.r.), având cuvântul, arată că este de acord cu apărătorul său şi este nevinovat. Nu a făcut nimic în afara Constituției. Toată activitatea sa în cadrul acestui așa-zis Comandament, putea să se numească oricum, nu a fost decât în limitele constituționale. Dacă mai există dreptate în țara asta, să fie judecat în deplină libertate.  
• Inculpatul (Mateescu Ştefan – n.r.) având cuvântul, solicită revocarea măsurii controlului judiciar, motivat de faptul că are probleme mai deosebite cu mama sa, care se află la Timișoara.
• Inculpatul (Semeniuc Marius – n.r.), având cuvântul, arată că este de acord cu apărătorul său, solicitând revocarea măsurii controlului judiciar”, se arată în Încheierea de ședință din data de 19 decembrie 2025, consultată de Libertatea.

Judecător: „Există riscul ca inculpații să se sustragă procesului penal”

Pe data de 19 decembrie 2025, Curtea de Apel București a menținut măsura controlului judiciar pe numele celor șase pentru o perioadă de încă de două luni, însă hotărârea a fost deja contestată pe rolul Înaltei Curți de către Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc.

Iată ce notează judecătorul în motivarea hotărârii:

• „Măsura controlului judiciar este proporțională prin raportare la gravitatea faptelor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, având în vedere și faptul că măsura controlului judiciar este cea mai ușoară dintre măsurile preventive, fiind asigurat astfel un just echilibru între gravitatea acuzațiilor și restrângerea drepturilor inculpaţilor.
• În tot acest context argumentativ, se constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar nu s-au schimbat şi nici nu au încetat în prezent prin începerea procedurii de cameră preliminară, astfel încât nu se impune revocarea măsurii preventive.
• Circumstanţele personale ale inculpaţilor erau cunoscute şi au fost avute în vedere anterior de către judecători la analizarea măsurilor preventive, inclusiv lipsa antecedentelor penale ale celor şase inculpaţi, precum şi celelalte date referitoare la situaţia personală sau familială a acestora.
• Chiar dacă măsura controlului judiciar presupune o restrângere a drepturilor, la liberă circulaţie ori la muncă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţele sunt în conformitate cu legea, urmăresc un scop legitim (securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale) şi sunt necesare într-o societate democratică pentru a atinge aceste scopuri.
• De asemenea, faţă de actele dosarului, instanţa apreciază că există riscul ca inculpaţii să se sustragă procesului penal în orice moment. În aceste condiţii, riscul de a se sustrage procesului penal poate fi acoperit prin obţinerea unor garanţii care să asigure prezenţa sa la judecată, măsura controlului judiciar fiind una dintre aceste garanţii (…).
• Chiar dacă inculpaţii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pentru săvârşirea prezentelor presupuse fapte, judecătorul nu poate să nu observe că faţă de modalitatea de săvârşire a acestor presupuse fapte şi modul în care aceştia se pare că au acţionat, se poate forma presupunerea mai mult decât rezonabilă că există riscul ca prin neluarea unor măsuri restrictive la acest moment, aceştia să săvârşească din nou asemenea fapte.
• Nu în ultimul rând, judecătorul de cameră preliminară, durata măsurilor nu este una excesivă, acestea fiind luate la 06.03.2025 (pentru inculpaţii Mateescu Ştefan, Şofran Radu Pompiliu, Lupu Raul Mihail și Atitiene Georgică Cristian), şi la 26.06.2025 (pentru inculpaţii Dinu Adrian Robertin și Semeniuc Marius), neputându-se considera că măsura controlului judiciar şi-ar fi atins scopul la acest moment procesual.
• În plus, măsura controlului judiciar nu este o măsură privativă de libertate pentru a se reţine că durata acesteia ar reprezenta o executare anticipată a pedepsei, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului”, reține judecătorul.

Delir mistic: Liderul, în legătură directă cu Sfântul Petru

Pentru a-i convinge pe membrii Comandamentului „Vlad Țepeș” că planul lui de reorganizare a țării e de inspirație divină, Adrian Robertin Dinu le spunea acestora că el vorbește cu Sfântul Petru și acesta îi și răspunde.

Pasajele se regăsesc în referatul procurorilor pentru propunerea de arestare preventivă, din data de 6 martie 2025:

• „Dacă eu am spus că m-am întâlnit cu Sfântul Petru și v-am spus eu n-am citit Biblia, bănuiesc că voi ați citit-o, între Sfântul Petru și Dumnezeu mai e cineva? Și vă întreb pe voi, retoric, evident, dar dacă nu mai e nimeni între Sfântul Petru și Dumnezeu, atunci credeți că ar fi cazul să vă mai îndoiți de ce spun eu că se va întâmpla? (…)
• Sfântul Petru mi-a spus: «Mă bucur că faci parte din oamenii naturali». Bă, nu normali, oameni naturali. Adică creația divină.
• Dar pentru că am vorbit cu Sfântul Petru și Sfântul Petru m-a asigurat că Dumnezeu mă vede, e cu mine, că mă iubește și că mă susține, atunci sigur că da. Trebuie să am încredere în… până mă întâlnesc cu Dumnezeu, trebuie să am încredere în Sfântul Petru, e logic nu?
• Și-atunci am zis: băi Sfinte Petre eu când mă întorc acuma, eu o să-mi fac iar datoria de onoare și conștiință, să îi avertizez pe trădători că trebuie să plece acasă, să le dau trei zile, să-i notific, și să-i mai spun încă o dată poporului meu, poporului român de bună-credință, că aici e România, și el trebuie să fie la butoane. Și trebuie să-și asume acest risc.
• Eu nu știu cine-i Sfântu Petru, da eu ca să spun de ce i-am spus Sfântu Petru (nu datorită bancurilor pe care le știu cu Sfântu Petru) și că stă la poarta Raiului, ci datorită faptului că am văzut un om smerit, am văzut un om despre care am înțeles că este Dumnezeu pe pământ, acolo la el, în sensul că toată lumea stă drepți în fața lui și nu știe nimeni de el, adică e o fantomă, dar dacă apare toată lumea ia poziție de drepți.
• Contraplanul ăsta este făcut de oameni sfinți, vreți să mă credeți bine, nu vreți iarăși bine, eu am pus mâna pe… pe ei, că au fost mai mulți, am dat noroc cu ei, îi respect pentru ceea ce sunt, pot să spun că îi iubesc ca ființe vii, ca ființe de lumină, ca oameni ai lui Dumnezeu, pentru că m-am regăsit și eu în ei, ca niște frați mai mari, cu toate că ei sunt frații noștri mai mici, dar atât și nimic mai mult. Deci nu există o relație de subordonare, nu există trădare (…) O relație de… suntem toți copiii Domnului, cam așa ceva (…)”, se arată în documentul citat.

Comandamentul „Vlad Țepeș”, în sprijinul lui Călin Georgescu

Pe data de 14 decembrie 2024, în contextul în care Curtea Constituțională a României anulase primul tur al alegerilor prezidențiale, Adrian Robertin Dinu încerca să strângă cât mai mulți simpatizanți pentru a răsturna Guvernul.

În acest scop, liderul „Comandamentului” se folosea de imaginea unui veteran de război în vârstă de 101 ani, generalul în retragere Ioan Radu Theodoru (între timp decedat), pe care îl numise „șeful Statului Major”.

Adrian Robertin Dinu făcea apel la românii din Diaspora care l-au votat pe Călin Georgescu să vină în țară și protesteze, asigurându-i că de restul se va ocupa el și „cele trei ambasade prietene” – adică misiunile diplomatice la București ale statelor Rusia, China și Iran.

• „Poate voi știți că ăștia pregătesc iar o altă glumă cu voi, să facă mișto de poporul român, și-atuncea o să i-o dea nasoală lui Călin Georgescu. Noi suntem de acord să nu i-o dea nasoală și dacă i-o dă nasoală, să scoatem pe toți din instituțiile statului. Pe toți trădătorii ăștia, pe toți hoții ăștia. Avem nevoie de voi. Uite cu 3 zile vă dăm mesaj, veniți acasă.
• Dar dacă ne faceți dovada nouă că existați și că ați votat Călin Georgescu și că îl vreți pă Călin Georgescu președinte, noi suntem de acord să dăm drumul la acea hârtie. În primul rând la cele 3 ambasade prietene, care, oricum, știu de noi și ne-au dat verde, și pe urmă la celelalte ambasade, ca să le punem în vedere.
• Noi nu facem mitinguri supapă, noi vom organiza un singur miting. (…) Noi susținem români care au votat un președinte independent chipurile, dacă acești români îl doresc pe domnul Călin Georgescu Președinte, noi îl putem pune mâine.
• Ieșim în stradă 2 milioane jumate de oameni, cei care l-au votat pe Călin Georgescu, cei care iubesc proiectul Geția, cei care iubesc Comandamentul Vlad Țepeș și mergem frumos îl luăm pe uzurpador, îi dăm 2 ore pe ceas, prietene ai 2 ore, Cotroceni out-liber, până la femeia de serviciu. Parlament liber până la femeia de serviciu, Guvern liber până la femeia de serviciu, voința poporului. Asta înseamnă democrație”, spunea Adrian Robertin Dinu în așa-zisa „emisiune”.

Membrii Comandamentului riscă până la 20 de ani de închisoare

Cei șase membri ai Comandamentului „Vlad Țepeș” au fost trimiși în judecată de DIICOT pe data de 12 decembrie 2025 pentru infracțiunile de trădare și constituire de grup infracțional organizat.

Potrivit art. 394 Cod penal, trădarea este definită ca:

„Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;

b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;

c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;

d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale,

se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat este definită de art. 367 Cod penal în felul următor:

„(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro