Cuprins:
„Nu voiam să plec. Familia mea, prietenii mei, tot ce aveam era acolo, în Herat”, mărturisește ea. Dar avertismentele celor apropiați au fost clare: dacă rămânea, viața ei și a celor dragi era în pericol. Astfel, pe 21 august 2021, la mai puțin de o săptămână după ce talibanii au preluat puterea, Fatima a fugit în Italia.
Restricții împotriva femeilor afgane
Au trecut aproape patru ani de atunci, iar regimul fundamentalist a instaurat rapid o versiune și mai strictă a legii Sharia. Speranțele inițiale că noua guvernare va fi mai puțin opresivă s-au năruit rapid: femeile au fost excluse din educația secundară, saloanele de înfrumusețare au fost închise, iar accesul în parcuri sau în instituții medicale a fost interzis.
Restricțiile au devenit din ce în ce mai dure – până la punctul în care femeilor le-a fost interzis chiar să vorbească cu voce tare în public sau să fie văzute prin ferestre.
„Sunt una dintre puținele femei afgane norocoase care au reușit să plece”, spune Fatima, care și-a construit o nouă viață în Milano, unde a primit azil. Însă, chiar și în exil, ea a găsit o modalitate de a continua să promoveze cultura Afganistanului și să susțină femeile rămase acasă. Cu sprijinul companiei de turism Untamed Borders, organizează tururi virtuale, prin care oferă străinilor o privire asupra patrimoniului afgan.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8a2ee55fc303d131e267271f4c6b917a.jpg)
În cadrul acestor tururi, Fatima îmbină istoria cu experiențele personale, oferind o perspectivă profundă și autentică asupra Afganistanului. Turiștii virtuali descoperă Cetatea Herat, spectaculoasa Moschee Albastră sau vechiul bazar, învățând despre cultura ceaiului, muzica tradițională și poezie. Un alt tur îi poartă prin centrul țării, traversând munții dintre Kabul și Herat, până la Bamiyan – un loc pe care Fatima îl descrie drept „un paradis”.
Cariera în turism, o provocare
Cariera sa în turism a fost o provocare încă de la început. Într-o societate în care femeile rar ocupau astfel de roluri, Fatima a fost adesea ținta extremiștilor. Deși se ferea purtând haine negre lungi, amenințările nu au lipsit. „Oamenii încă aveau mentalitatea pe care talibanii o impuseseră cu 20 de ani în urmă”, își amintește ea. Cu toate acestea, bucuria de a împărtăși frumusețea Afganistanului cu vizitatori din întreaga lume a fost mai presus de frică.
În mod surprinzător, de când talibanii au preluat puterea, numărul turiștilor străini a crescut. În 2023, Afganistanul a primit 7.000 de vizitatori, față de doar 691 în 2021. Fatima speră că, într-o zi, femeile afgane vor putea să fie din nou ghizi în propria țară. Până atunci, tururile virtuale rămân o modalitate sigură de a menține vie moștenirea culturală afgană.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_18adae58de02ff307669401be25e5a2f.jpg)
Pandemia de Covid a transformat turismul virtual într-o opțiune viabilă pentru cei care nu pot călători. Pentru Fatima, această inițiativă înseamnă mai mult decât o simplă prezentare a unor locuri frumoase – este o formă de rezistență. „Oaspeții mei vor să audă poveștile femeilor afgane de la cineva care le-a trăit”, spune ea. „Este modul meu de a sfida ceea ce le fac talibanii femeilor din Afganistan”.
Sprijin pentru cei de acasă
Tururile ei nu doar că educă publicul internațional, dar contribuie și la sprijinirea fetelor din Afganistan. O parte din veniturile obținute sunt direcționate către o organizație caritabilă care oferă cursuri de limbi străine tinerelor afgane. Fatima a fondat și asociația Alefba în Italia, pentru a continua să sprijine educația fetelor din țara sa natală.
Deși și-a găsit o casă în Italia, Fatima rămâne legată de Afganistan. Speră ca, într-o zi, să se întoarcă și să contribuie la renașterea turismului în țara sa.
„Afganistanul nu înseamnă doar război și terorism. Este o țară cu o cultură bogată, oameni minunați și o istorie fascinantă. Iar această moștenire trebuie să fie descoperită și apreciată”, a conchis Fatima.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a05f676eb00d82bcb69bf14f615a55bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_053ebc66f58b2fa531d6d87f73810732.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f242c1ccbdd312e9e575fed9db2952df.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a5b825e037cfe631d59aae0da83d82a2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_061a4622bea12d051025b0f692a6988e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9ebfe51f2c6e6d9793f5987bd6a7a851.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cdb49832242ad575282be0ba1dd1c723.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c9ae6c57db0b268ff95803d6fc828e8e.jpg)