„Sigur și Gustos”, dar te ține buzunarul? Am fost la târgul de la Casa Presei unde pastrama costă 220 de lei/kg

La Casa Presei Libere, aleile s-au transformat într-un adevărat festin al gusturilor autentice, odată cu deschiderea târgului „Sigur și Gustos”.

Peste 70 de producători locali din toate colțurile țării și-au adus bunătățile în inima Capitalei, oferind vizitatorilor ocazia rară de a cumpăra direct de la sursă produse românești pregătite după rețete tradiționale.

Specialitățile din Tulcea, la mare căutare

Evenimentul, desfășurat pe parcursul a trei zile, reunește unele dintre cele mai apreciate produse, recunoscute atât la nivel național, cât și european.

De la celebrul magiun de Topoloveni și telemeaua de Sibiu până la cârnații de Pleșcoi, plăcinta dobrogeană sau pâinea de Pecica, din Arad.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 28

La mare căutare sunt și delicatesele din pește, precum salata de icre de știucă de Tulcea, dar și preparatele gătite pe loc.

Zona dedicată produselor pescărești aduce în prim-plan tradițiile Deltei Dunării. Vizitatorii pot degusta borș de pește, storceag, batog de sturion sau pește la plită.

Printre expozanți se numără și producătorii din Deltă, un nume reprezentativ pentru zonă, cunoscut pentru specialități certificate la nivel european, precum scrumbia de Dunăre afumată sau salata cu icre de știucă de Tulcea.

Mierea se vinde bine la târgul bucureștean

Printre standuri, vizitatorii descoperă o ofertă variată: uleiuri presate la rece, produse naturiste, vinuri, bere artizanală și pălincă tradițională.

Nu lipsesc lactatele, preparatele din carne și pește, legumele crescute în solarii, mierea, cozonacii sau înghețata artizanală.

Un punct de atracție îl reprezintă producătorii de miere. Reprezentanții stupinei Igna explică cu mândrie: „Albinele noastre sunt de rasă autohtonă, Carpatina. Sunt hrănite natural, cu miere, iar noi nu folosim chimicale sau suplimente.”

La fel de căutat este și uleiul presat la rece din Loamneș, județul Sibiu. Unii vizitatori au venit special pentru acest produs, obținut din floarea-soarelui cultivată chiar în ferma producătorilor.

Gustul autentic și metoda tradițională de preparare sunt principalele atuuri care îi conving pe cumpărători.

Brânza de Sibiu se vinde cel mai bine

Nici iubitorii de preparate din carne nu sunt dezamăgiți. Cârnații din topor din Vâlcea, produs tradițional atestat, atrag prin savoare și autenticitate.

„Preparatul este obținut din carne de porc atent aleasă, tăiată în bucăți mai mari, maturată cu sare, apoi amestecată cu condimente naturale precum usturoi, cimbru și piper”, explică unul dintre producători.

Cârnații se vând între 45 și 55 de lei kilogramul, iar cei de mangaliță, la alte standuri, ajung la 120 de lei kilogramul. Tot acolo, pastrama de rață sau cea de căprioară costă 220 de lei kilogramul.

Există și zone cu multe brânzeturi, unele aduse special de la Sibiu. Cașul din lapte de oaie costă 55 de lei kilogramul, brânza maturată de oaie este 60 de lei, același preț fiind și pentru brânza de burduf din lapte de vacă sau pentru cașul afumat.

„Cumperi munca unui om care se trezește de la 4”

O experiență gastronomică completă, în care tradițiile culinare românești sunt aduse mai aproape de public. Aici, cireșele sunt 70 de lei kilogramul, iar corcodușele verzi sunt la 50 de lei.

Atmosfera animată, mirosurile îmbietoare și diversitatea produselor transformă evenimentul într-un punct de atracție pentru bucureșteni și turiști deopotrivă.

În primele zile, pe la eveniment au trecut și reprezentanți oficiali ai Thailandei, Filipinelor, Algeriei, Columbiei, Ungariei, Japoniei, Pakistanului, Azerbaidjanului, Kuweitului, Qatarului și Franței.

Inclusiv primarul Sectorului 1, George-Cristian Tuță, a fost prezent la deschiderea târgului. „Un oraș se cunoaște pe sine însuși într-o piață. Când cumperi de la piața volantă, nu faci o tranzacție simplă, ci cumperi munca unui om care se trezește de la 4 în fiecare zi”, a spus acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro