Criza climatică globală ascunde o inechitate profundă și devastatoare. Națiunile care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală sunt exact cele care vor suporta cele mai catastrofale consecințe în următoarele decenii. Un studiu recent, publicat în revista Geophysical Research Letters, trage un semnal de alarmă uriaș cu privire la riscurile extreme la care sunt expuse țările cu venituri mici, direct alimentate de emisiile de gaze cu efect de seră generate de marile puteri.
Cuprins:
Potrivit cercetării, dacă actualele politici climatice rămân neschimbate și încălzirea globală va atinge pragul de 2,7 grade Celsius până în anul 2100, circa 2,6 miliarde de oameni, adică 28,5% din populația lumii, se vor confrunta cu evenimente extreme compuse, manifestate simultan prin secetă și valuri de căldură severe.
Aceste fenomene sunt mult mai periculoase decât evenimentele individuale, având potențialul de a declanșa crize alimentare, lipsa acută a apei potabile, creșterea mortalității și o puternică instabilitate socio-economică.
Un raport publicat de Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) arată că, în cel mai pesimist scenariu, temperatura medie globală ar putea crește cu peste 4°C față de nivelurile preindustriale. Această creștere ar genera valuri de căldură extremă și un nivel ridicat de umiditate, făcând regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit.
Partea cea mai sumbră a acestor proiecții este inegalitatea izbitoare a impactului climatic pe glob. Datele arată că statele cu venituri mari emit, în medie, 2,6 tone de carbon echivalent pe cap de locuitor în fiecare an, în timp ce națiunile cu venituri mici emit doar 0,4 tone.
Cu toate acestea, sub un scenariu de încălzire de 2,7 grade Celsius, riscul de apariție a extremelor calde și uscate este semnificativ mai mare pentru țările sărace în comparație cu cele bogate. Națiunile insulare tropicale, cum ar fi Mauritius și Vanuatu, se află în prima linie a acestui dezastru și vor experimenta cele mai mari creșteri ale frecvenței acestor evenimente distructive.
Pentru a ilustra și mai clar această discrepanță revoltătoare, cercetătorii au calculat amprenta emisiilor la nivel de individ. Astfel, emisiile cumulate pe parcursul vieții a doar 1,2 cetățeni medii din Statele Unite ale Americii sunt suficiente pentru a expune o altă persoană din viitor la aceste condiții climatice extreme. Această realitate subliniază nevoia urgentă de acțiuni politice imediate, axate pe echitate, pentru protejarea populațiilor cele mai vulnerabile.
Europa se confruntă cu o criză gravă a resurselor de apă, arată o analiză satelitară pe 20 de ani: zone întinse din sud și sud-estul continentului, inclusiv România, se usucă accelerat din cauza schimbărilor climatice, în timp ce doar nordul și nord-vestul devin mai umede. Cercetătorii avertizează că presiunea asupra apelor subterane, de care depind alimentarea publică și agricultura, ar putea aduce restricții severe și probleme majore de securitate alimentară, scrie The Guardian.
O altă cercetare științifică recentă, publicată în prestigioasa revistă Nature, vine să completeze tabloul inechității, cuantificând daunele economice globale provocate între anii 1990 și 2020.
Analiza subliniază clar care sunt națiunile care au prejudiciat cel mai grav mediul și creșterea economică la nivel mondial, pe seama cărora se vor înregistra cele mai mari distrugeri. Iată care sunt marii poluatori ai lumii și impactul lor financiar concret: