România, printre cele mai afectate țări din Europa de schimbările climatice: rezervele de apă au început să sece
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa se confruntă cu o criză gravă a resurselor de apă, arată o analiză satelitară pe 20 de ani: zone întinse din sud și sud-estul continentului, inclusiv România, se usucă accelerat din cauza schimbărilor climatice, în timp ce doar nordul și nord-vestul devin mai umede. Cercetătorii avertizează că presiunea asupra apelor subterane, de care depind alimentarea publică și agricultura, ar putea aduce restricții severe și probleme majore de securitate alimentară, scrie The Guardian.
Cuprins:
Europa se usucă: Date satelitare arată o criză a apei fără precedent
Vaste zone din Europa își pierd rezervele de apă, arată o nouă analiză realizată pe baza a peste 20 de ani de observații prin satelit. Datele, colectate între 2002 și 2024, dezvăluie o diminuare semnificativă a stocurilor de apă dulce în sudul și centrul continentului, din Spania și Italia până în Polonia și anumite regiuni din Marea Britanie.
Cercetătorii de la University College London (UCL), în colaborare cu Watershed Investigations și The Guardian, au analizat schimbările în câmpul gravitațional al Pământului pentru a determina câtă apă este stocată în subteran, sol, lacuri, râuri și ghețari. Pentru că apa este grea, modificările apar în semnalul gravitațional, iar sateliții pot „cântări” practic volumul de apă.
Rezultatele arată un dezechilibru major: nordul și nord-vestul Europei, în special Scandinavia, anumite zone din Marea Britanie și Portugalia, devin mai umede, în timp ce întinse regiuni din sud și sud-est, inclusiv Franța, Elveția, Germania, România, Ucraina, Spania și Italia, se confruntă cu o secare progresivă.
Potrivit oamenilor de știință, efectele încălzirii globale sunt vizibile direct în date. „Când comparăm totalul stocurilor de apă terestră cu seturile de date climatice, tendințele se corelează în linii mari”, afirmă profesorul Mohammad Shamsudduha, expert în crize ale apei la UCL.
El avertizează că situația ar trebui să fie „un semnal de alarmă” pentru politicienii care încă ezită să reducă emisiile: „Nu mai vorbim despre limitarea încălzirii la 1,5°C. Ne îndreptăm probabil spre 2°C peste nivelurile preindustriale, iar consecințele sunt deja vizibile.”
Un alt cercetător, Arifin, a izolat datele privind rezervele de apă subterană și a constatat că tendințele din aceste surse, considerate mai reziliente, reflectă imaginea de ansamblu. Rezultatul confirmă că o parte semnificativă a rezervelor ascunse de apă dulce ale Europei se epuizează.
Marea Britanie: vest mai umed, est mai uscat
În Marea Britanie, evoluțiile sunt mixte. „Per ansamblu, vestul devine mai umed, în timp ce estul se usucă, iar acest semnal se amplifică”, spune Shamsudduha.
Chiar dacă totalul precipitațiilor poate părea stabil sau chiar în ușoară creștere, distribuția lor se schimbă. Vara predomină ploile torențiale și perioadele lungi fără precipitații.
Deși apa subterană este considerată mai rezistentă la schimbările climatice, furtunile violente determină pierderi masive prin scurgeri de suprafață și inundații rapide. În schimb, sezonul rece, crucial pentru reîncărcarea acviferelor, ar putea deveni mai scurt. În sud-estul Angliei, unde 70% din apa potabilă provine din pânza freatică, aceste schimbări pot provoca probleme grave.
Cererea de apă crește, în timp ce resursele scad
Între 2000 și 2022, cantitatea totală de apă extrasă în UE a scăzut, arată datele Agenției Europene de Mediu. Cu toate acestea, extracțiile de apă subterană au crescut cu 6%, în principal pentru alimentarea publică (18%) și agricultură (17%).
În 2022, apa subterană reprezenta 62% din alimentarea publică și o treime din necesarul agricol.
Comisia Europeană susține că strategia de reziliență la apă va ajuta statele membre să își adapteze politicile la schimbările climatice și presiunile antropice. Documentul include o recomandare privind eficiența apei, cu ținta de a reduce consumul cu „cel puțin 10% până în 2030”. Pierderile din rețelele de distribuție, care variază între 8% și 57% în UE, sunt considerate un punct critic.
Avertismente pentru Anglia: restricții severe dacă nu plouă
Hannah Cloke, profesoară de hidrologie la Universitatea Reading, spune că trendul descendent este „îngrijorător”, mai ales după secetele severe din ultimii ani.
„Primăvara și vara viitoare, dacă nu vom avea ploi suficiente, vom ajunge la restricții severe privind consumul de apă, iar viața de zi cu zi va deveni foarte dificilă”, spune Hannah Cloke.
Agenția de Mediu a avertizat deja că seceta din Anglia ar putea continua până în 2026 fără precipitații semnificative. Ministrul Apelor, Emma Hardy, afirmă că presiunea asupra resurselor crește și că guvernul lucrează la nouă rezervoare noi pentru a asigura reziliența pe termen lung. Dar Cloke atrage atenția că aceste soluții nu rezolvă problema imediată și cere măsuri rapide: reutilizarea apei, reducerea consumului, separarea apei potabile de cea reciclată, soluții bazate pe natură și regândirea dezvoltărilor urbane.
Tendința de uscare va afecta întreaga Europă
Potrivit lui Shamsudduha, tendința de uscare va afecta întreaga Europă, cu impact asupra securității alimentare, agriculturii și ecosistemelor dependente de apă subterană.
Rezerva tot mai scăzută a Spaniei, de exemplu, poate avea efecte directe asupra Marii Britanii, care depinde de producția agricolă europeană. Fenomenul, până recent asociat mai ales cu sudul global - Asia de Sud, Africa, Orientul Mijlociu - se manifestă acum clar și în Europa.
La nivel global, zonele critice de secare se extind în Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud, coasta de vest a SUA și părți din Canada, iar Groenlanda, Islanda și Svalbard înregistrează tendințe dramatice.
În Iran, capitala Teheran se apropie de „ziua zero”, momentul în care apa de la robinet nu va mai fi disponibilă, iar autoritățile iau în calcul chiar evacuarea orașului dacă raționalizarea eșuează.
FreeWokeNoReligion 30.11.2025, 10:46
România de Sud se deșertifică începând cu pustiul Olteniei de unde nisipurile se deplasează spre est. Acum 100 ani mergeai cu trăsura / automobilul de la Craiova până la Constanța. Ceaușila în Iepoca de AUR a introdus politica de agricultura intensivă - a tăiat pădurile și a plantat cereale care deșertifică solul și nici nu dau valoare adăugată dacă nu sunt prelucrate. Fără perdele forestiere ca în Occident unde avem alternanță 1ha pădure cu 1 ha cultură agricola. Pădurea ține pânza freatică la suprafață , generează ploaie prin formare de nori, se învață la clasa a treia . Deșertul va ajunge la Bukureshtabad dacă nu se împădurește Bărăganul și câmpia română.