Țiganii ajunşi pe teritoriul ţării noastre în secolul al XIV-lea au stat în robie 500 de ani

Timp de cinci secole, ţiganii au fost robi pe pămanturile domneşti, mănăstireşti şi boiereşti, devenind liberi abia din 1856. Deşi, la ora actuală, statisticile oficiale consemnează că aproximativ 535.000 de rromi sunt cetăţeni români, cifrele organizaţiilor neguvernamentale indică un număr ce depăşeşte două milioane.

Originea statutului de robi pe care ţiganii l-au avut timp de secole, în ţările române, a rămas încă neclară. O explicaţie leagă posibila apariţie a lor pe teritoriul românesc de năvălirile tătare din secolul al XII-lea, ai căror robi ar fi fost deja, ca prizonieri de război. Ipoteza, deşi a fost îmbrăţişată de un savant ca Nicolae Iorga, este, în general, respinsă de majoritatea istoricilor. O altă supoziţie, mai plauzibilă, a fost că odată cu criza economică declanşată de înaintarea otomană către inima Imperiului Bizantin, rromii ajunşi la noi au fost la mare căutare, reprezentând o mână de lucru abundentă şi pricepută în diverse meşteşuguri, mai ales fierărie, zidărie, cărămidărie. În acelaşi timp, cea mai bună cale de a-i “lega” de pământ, împiedicându- le migraţia, era transformarea lor în robi.

Cert este că ei au trăit cu acest statut vreme de secole, până la eliberarea lor din robie, proces desfăşurat în etape, între 1837 şi 1856.

Deportaţi în lagăre

O estimare din 1886 consemna un număr de 200.000 de ţigani aflaţi în Vechiul Regat (Muntenia şi Moldova), pentru ca la recensământul din 1930 numărul acestora să fie de 242.656 pe cuprinsul României Mari de atunci.

Al Doilea Război Mondial şi, mai ales, anul 1942, aveau să aducă cel mai dramatic episod din existenţa rromilor: deportarea în Transnistria, ordonată de regimul mareşalului Ion Antonescu. Astfel, între 1 iunie – 20 septembrie 1942 au fost deportate un număr de aproape 25.000 de persoane de etnie rromă, circa 12% din totalul populaţiei ţigăneşti, aproape jumătate murind din cauza bolilor şi mizeriei.

Au ajuns să reprezinte 10 la sută din populaţia României

Anii comunismului, dar mai ales perioada “epocii Ceauşescu”, au adus o revigorare a populaţiei rrome, ea urcând de la 66.197 de persoane, consemnate în 1966, la 409.723, în 1992 şi la 535.200 de indivizi, înregistraţi la recensământul din anul 2002. Totuşi, multe ONG-uri avansează un număr mult mai mare, situat între 1,5 – 2,5 milioane de rromi (estimări făcute de Minority Rights Group şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii), adică aproape 10 la sută din populaţia României.

Aşa arată drapelul ţiganilor

Culorile şi simbolistica drapelul poporului rrom au fost stabilite la Congresul Uniunii Internaţionale Rromani, ce a avut loc în 1971, în Londra, Marea Britanie.

Steagul ţiganilor are culorile albastru, simbolizând cerul – tatăl umanităţii – şi verde, reprezentând pământul – mama fecundă a omenirii. În centrul acestora e plasată o roată de căruţă, aducând aminte de roata din mitologia indiană, simbolizând succesiunea eternă a vieţii şi a morţii. În cadrul congresului de la Londra s-a mai stabilit că melodia “Gelem, gelem” este “imnul internaţional ţigănesc”. Originea cântecului nu este pe deplin clarificată, dar conform unor studii, el ar fi fost cules pentru prima oară de cântăreţul bulgar de ţambal Milan Aivazov, care o ascultase la bunicul lui. După alte versiuni, melodia ar fi originară din România, fiind foarte populară în anii 20-30. Cântecul a fost cunoscut, de-a lungul timpului, şi sub numele de “Opre Roma!” (“Sus, rromule!”) sau de “Romale, Chavale” (“Rromilor, flăcăilor”). La Congresul Mondial al Rromilor din 1990, desfăşurat în Varşovia, au fost publicate versurile oficiale ale imnului, care are patru strofe.

Sarkozy, luat la rost de liderii europeni

Conflictul pe tema politicii Franţei faţă de rromii din România şi din Bulgaria a dominat summitul liderilor UE de joi, de la Bruxelles, care, iniţial, ar fi trebuit să se concentreze pe chestiuni economice. După ce comisarul european pe justiţie, Viviane Reding, a criticat Franţa din cauza încălcărilor drepturilor omului în chestiunea expulzării rromilor, şeful şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a luat la rost pe Nicolas Sarkozy, căruia i-a reproşat duritatea măsurilor aplicate împotriva ţiganilor.

Americanii, speriaţi de rromii români

Miile de rromi români care au ales să emigreze în statele membre UE odată cu aderarea ţării noastre, în 2007, la această entitate politică, socială şi economică stârnesc polemici în ceea ce priveşte principiul eliminării graniţelor între ţările membre. Mai mult chiar, ediţia electronică a New York Times a notat, ieri, acest lucru şi faptul că România nu şi-a îndeplinit promisiunile făcute atunci când a aderat la UE, jurnaliştii americani fiind speriaţi că o posibilă destinaţie a rromilor români poate deveni SUA.

Autorităţile franceze cer României poliţişti rromi

“Ţiganii expulzaţi din Franţa nu ne-au făcut probleme majore, pentru că nu sunt toţi la un loc. Oricum, au spus că mai mult de o săptămână nu rămân în România. Se tem că aici legile sunt mai aspre, iar câştigurile obţinute din cerşetorie sau din furturi, mult mai mici. Francezii ne-au cerut poliţişti de etnie rromă, care să ştie ţigăneşte”, ne-a declarat comisar- şef Mihai Pitulescu (foto), şeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii din IGP.

Imnul internaţional ţigănesc

Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,

Am întâlnit şi rromi fericiţi.
A, rromilor, de unde veniţi
Cu corturile şi cu copiii înfometaţi?
Of, rromilor! Of, flăcăilor!
Am avut şi eu o familie mare,
Mi-a ucis-o Legiunile Negre,
Pe toţi i-a ucis, pe bărbaţi
şi pe femei,
Între ei şi pe copilaşi.
Of, rromilor! Of, flăcăilor!
Deschide-ţi, Doamne, porţile
cele negre
Să-mi pot vedea familia
Iarăşi să merg pe drumurile lungi,
Să întâlnesc rromi fericiţi.
Of rromilor! Of, flăcăilor!
Sus, rromilor, este timpul vostru,

Haideţi cu mine, rromi din
întreaga lume!
Gura cea neagră şi ochii cei negri,
Îi voi iubi precum strugurii cei negri.
Of rromilor! Of, flăcăilor!

Citeşte în Libertatea de mâine un interviu cu istoricul Viorel Achim despre deportarea rromilor în Transnistria

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE