Top cinci domenii unde munca la negru este la ordinea zilei în România. Două milioane de români muncesc ilegal

Practic, doar o treime din populație lucrează oficial, în vreme ce toată lumea beneficiază de serviciile statului, ceea ce pune întotdeauna presiune de creștere cheltuielile statului și duce la creșterea de taxe.

Munca la negru vs munca la gri

• Munca la negru este munca fără niciun fel de acte legale
• Munca la gri este munca unde angajatorul trece o anumită sumă în acte, de regulă salariul minim pe țară, iar angajatul primește „în plic” diferența.

Patronii recurg la astfel de tertipuri pentru a nu plăti taxe la stat.

Dezavantaje majore pentru angajați

Angajații plătiți la negru nu beneficiază de toate drepturilor lor:

• nu li se calculează vechime în muncă
• nu au asigurare pentru riscuri precum invaliditate, accidente de muncă
• nu beneficiază de concedii legale de odihnp sau concedii de creștere a copilului de 2 ani
• nu au indemnizație de șomaj și nici nu pot primi plăți compensatorii în caz de concediere
• nu beneficiază de asigurare medicală și trebuie să plătească dacă merg la spital
• nu primesc diurne pentru delegații.

„Război” cu munca la negru

Florin Manole, ministrul Muncii, declara „război” muncii la negru în vară, iar recent inspectorii de muncă au găsit 530 de persoane care lucrau fără forme legale la o singură firmă de curierat din București.

Fenomenul este însă mult mai extins.

În România lucrează la negru aproape 2 milioane de oameni, declara în 2024 Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, conform Hotnews.

Conform datelor acestuia:

• 1,9 – 2 milioane de români lucrau la negru
  Din 12,265 milioane de persoane apte de muncă (15-64 ani):
• 5,4 milioane erau salariați cu forme legale
• 1,2 milioane lucrau la negru
• 1,1 milioane erau patroni sau lucrători pe cont propriu
• peste 400.000 erau șomeri
• 4 milioane erau inactivi

Conform lui Ionuț Dumitru, cele mai multe persoane angajate la negru sunt în comerț, industria prelucrătoare, construcții și agricultură.

Construcții

Potrivit surselor Libertatea din cadrul Inspecției Muncii, sectorul construcțiilor este primul în privința muncii nedeclarate.

Acest lucru se întâmplă deoarece munca este adesea pe bază de proiect, este sezonieră și necesită un număr mare de muncitori necalificați sau semi-calificați pentru perioade scurte.

Plata se face frecvent „cu ziua”, ceea ce facilitează evitarea contractelor formale.

Din cauza lipsei de lucrători, statul a adoptat măsuri specifice pentru construcții, precum salariu minim mai mare decât media pe țară.

Începând cu 1 ianuarie 2025, angajații din acest sector nu mai beneficiază de facilitățile fiscale anterioare, respectiv scutirea de impozit pe venit de 10% și scutirea de contribuții sociale de 15%.

Agricultură

Similar cu sectorul construcțiilor, agricultura este puternic dependentă de forța de muncă sezonieră.

În principal este vorba de vârfurile de activitate, precum culesul de porumb, vie, fructe sau legume, care necesită un număr mare de lucrători pe termen scurt.

Și în agricultură au existat facilități fiscale, dar au fost eliminate de la începutul acestui an.

Hoteluri, restaurante, catering

Domeniul Horeca este caracterizat de o fluctuație extrem de mare de personal.

Angajatorii au nevoie de personal suplimentar în weekenduri, în sezonul turistic sau pentru evenimente private precum nunți și botezuri.

Cosmetică, menaj, bone, prostituție

Aceste activități se desfășoară adesea în spații private, fiind foarte greu de monitorizat și controlat de către autorități.

Problema este că relația este directă între practician și client, iar plățile se fac aproape exclusiv în numerar. Nu există o „companie” vizibilă care să poată fi inspectată.

Este vorba în principal de servicii de înfrumusețare, masaj, curățenie la domiciliu, bone, meditații etc.

Publicațiile online și rețelele sociale de anunțuri sunt pline de anunțuri de genul, ba chiar și pentru servicii precum precum videochat si prostituție.

Comerț, curierat, reparații

Munca la negru este aproape la ordinea zilei în micul comerț stradal sau piețe.

De la micile magazine la tarabele din piețe sau atelierele de reparații auto de cartier, se lucrează nedeclarat pentru reducerea costurilor.

Tot legat de comerț este și sectorul de transport. Curieratul este un domeniu unde angajatorii se plâng adesea de fluctuația mare de personal.

Inspecția Muncii a găsit o picătură într-un ocean

Datele pe anul 2024 ale Inspecției Muncii arată că anul trecut instituția a făcut 66.056 de controale, în cadrul cărora 15.343 de angajatori au fost sancţionaţi.
Din totalul de 23.869 total sancţiuni contravenţionale aplicate, un număr de 10.990 au fost amenzi, iar 12.879 au fost avertismente.

Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 133.203.400 lei, din care marea majoritate a fost pentru angajatori, respectiv 132.092.400 lei.

Persoanele fizice au fost amendate cu 1.111.000 lei.

Un număr de 9.472 de persoane au fost depistate că prestează muncă nedeclarat, din care 8.044 erau fără niciun fel de contract.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.