Potrivit OMS, peste 90% dintre țări au inclus riscurile pentru sănătate în angajamentele lor de combatere a schimbărilor climatice, cunoscute sub numele de contribuții stabilite la nivel național (NDC). Cifrele sunt în creștere față de 2020, când erau numai 70%.
Criza climatică amenință pilonii cheie ai sănătății publice, inclusiv accesul la hrană, apă, adăpost și aer curat, iar țările ar putea întâmpina dificultăți în a răspunde în mod adecvat la aceste riscuri, care sunt în creștere, a declarat Maria Neira, directorul OMS pentru sănătate publică și mediu.
„Schimbările climatice vor alimenta toate posibilele dezastre de sănătate la care ne așteptăm. Trebuie să ne asigurăm că dispunem de sisteme de sănătate adaptate la secolul XXI”, a declarat Neira.
„Trebuie să schimbăm povestea (privind schimbările climatice). Până acum, ne-am focusat mai mult pe ghețari, pe urmașii noștri și pe planetă, dar argumentul sănătății în favoarea acțiunilor climatice poate fi foarte puternic și chiar cel care ar putea motiva guvernele”, a adăugat aceasta.
Încălzire globală de peste 1,5 grade Celsius
Constatările vin în contextul în care Organizația Meteorologică Mondială a avertizat miercuri că există o probabilitate tot mai mare ca temperatura medie globală să depășească până în 2028 limita de încălzire de 1,5 grade Celsius stabilită în Acordul de la Paris din 2015.
Climatologii au avertizat că limita de 1,5 grade reprezintă un punct de cotitură crucial, după care efectele – creșterea nivelului mării și temperaturile extreme – riscă să devină mult mai severe.
Cel mai recent raport al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC) a evidențiat diverse riscuri pentru sănătate sensibile la schimbările climatice.
Printre acestea, stresul termic, o creștere a bolilor care se răspândesc prin intermediul alimentelor, creșterea penuriei de apă, schimbări în familiile de insecte și paraziți și înrăutățirea condițiilor de sănătate mintală.
Neira a subliniat necesitatea de a combate poluarea aerului, care ar contribui astfel la salvarea atât de bani, cât și de vieți, deoarece oamenii din întreaga lume se luptă cu boli cronice, cum ar fi astmul și bolile de inimă.
Poluarea aerului, adesea legată de arderea combustibililor fosili, provoacă anual peste 6,5 milioane de decese la nivel mondial, un număr care este în creștere, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista Lancet Planetary Health.