Trecerea la ora de iarnă 2025: Impactul asupra sănătății și istoricul „schimbării” timpului. „E o nenorocire”, titrau ziarele din interbelic

Această schimbare, aparent banală, are rădăcini adânci în istoria modernă și implică efecte complexe asupra organismului uman.

Origini istorice ale schimbării orei

Conceptul de schimbare a orei își are originile în timpul Primului Război Mondial. Introducerea orei de vară și implicit a trecerii la ora de iarnă a fost o soluție găsită în timpul Primului Război Mondial pentru a economisi energie. Ideea a fost propusă inițial de Benjamin Franklin în 1784, însă a prins cu adevărat contur în secolul al XX-lea.

Germania a fost prima țară europeană care a implementat ora de vară în 1916, iar alte state, inclusiv România, au urmat exemplul. Această practică a fost aplicată intermitent în perioada interbelică și a devenit regulată după anii ’70, ca răspuns la criza energetică globală.

Impactul asupra organismului uman

Deși inițial concepută pentru economisirea energiei, schimbarea orei are efecte semnificative asupra sănătății umane. Corpul nostru funcționează pe baza unui ritm circadian, care este perturbat de această modificare bruscă, ceea ce duce la dificultăți de adaptare în primele zile, a explicat pentru Libertatea dr. Richard Constantinescu, profesor la UMF „Grigore T. Popa” din Iași.

„Ceasul interior se decalează și anumite persoane sunt mai sensibile la schimbările acestea de oră. E cam același lucru ca atunci când călătorim într-o zonă cu un fus orar diferit. Sunt anumite persoane care nu au nici o problemă și tolerează bine schimbările și alte persoane care au nevoie de câteva zile pentru a se adapta”, explică și dr. Răzvan Lungu, medic somnolog.

Efectele pot include insomnie, oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare. Pentru persoanele sensibile, aceste efecte pot fi mai intense și de durată mai lungă.

Există persoane sau categorii de vârstă mai vulnerabile la schimbarea orei?

Comparativ cu adulții, copiii au un somn chiar mai flexibil decât avem noi, adulții, pentru că ceasul lor interior încă nu este definitivat complet. Unii adulti, mai ales cei care au deja probleme de somn asociate, au probleme în a se adapta mai greu la schimbarea aceasta de oră. În principiu, o persoană, un adult sănătos, se poate adapta cam în 2-3 zile la această schimbare de oră, spune medicul somnolog.

Impactul asupra sănătății mintale

Schimbarea orei poate avea consecințe și asupra stării psihice. Cercetările au arătat o legătură între această practică și depresia sezonieră. Reducerea luminii naturale, amplificată de trecerea la ora de iarnă, poate duce la o scădere a energiei și motivației.

Productivitatea și siguranța

Studiile au demonstrat că în zilele imediat următoare schimbării orei există o scădere a performanței la locul de muncă și un risc crescut de accidente, atât rutiere, cât și în mediile profesionale care necesită vigilență ridicată.

Perspective istorice în societatea românească

De-a lungul timpului, atitudinea față de schimbarea orei a variat în România. Dr. Constantinescu oferă exemple din presa interbelică: „Din aceste schimbări ale orei, să nădăjduim că publicul va ajunge să prețuiască vremea, aplicând deviza engleză timpul înseamnă bani.” sau „Schimbarea orei e o nenorocire.”

În perioada comunistă, accentul era pus pe economisirea resurselor: „Trecând la ora oficială de iarnă, atât la locurile de muncă, dar şi acasă, să acționăm cu toții, cu înaltă răspundere civică pentru economisirea energiei electrice şi a combustibililor, aducând şi pe această cale o contribuție prețioasă la creșterea avuției naționale, la progresul necontenit al patriei, la bunăstarea noastră, a tuturor.” (1979)

Dezbateri actuale

În prezent, utilitatea schimbării orei este pusă sub semnul întrebării. Uniunea Europeană a discutat despre eliminarea acestei practici, susținută de experți în sănătate publică. În România, dezbaterile continuă, mai ales în rândul persoanelor afectate de tulburări de somn sau afecțiuni cronice.

„Schimbarea orei, fie că vorbim de trecerea la ora de vară sau de iarnă, reprezintă un experiment social cu implicații adânci asupra sănătății fizice și mintale.”, concluzionează dr. Constantinescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro